Țara care va avea un al treilea preşedinte în decurs de o săptămână. Ce s-a întâmplat cu ultimii doi lideri
Parlamentul peruan a ales luni un nou lider, Francisco Sagasti, care urmează să devină al treilea preşedinte al ţării într-o săptămână, relatează marţi DPA.
Parlamentarul de centru-dreapta, în vârstă de 76 de ani, va conduce ţara ca preşedinte interimar până la alegerile din aprilie.
Ţara sud-americană a fost cufundată în haos politic săptămâna trecută când preşedintele Martin Vizcarra a fost pus sub acuzare pentru corupţie şi înlocuit de preşedintele interimar Manuel Merino.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Merino a demisionat duminică, la doar cinci zile de la numire, în urma protestelor violente împotriva destituirii predecesorului său în care cel puţin două persoane au fost ucise şi multe rănite.
"Întreaga conducere parlamentară va face tot ce este posibil să restabilească speranţa cetăţenilor, să le arate că pot avea încredere în noi, că suntem responsabili şi că putem lucra
împreună", a declarat Sagasti, care urmează a fi inaugurat ca preşedinte marţi.
Fostul inginer, care a fost ales pentru prima dată în parlament în acest an, se confruntă cu o sarcină dificilă pentru a-i convinge pe peruani să aibă încredere în parlamentari, în general văzuţi ca fiind corupţi.
El a ocupat anterior funcţii la Naţiunile Unite, la Banca Mondială şi Organizaţia Statelor Americane şi a fost printre ostatici când gherila MRTA a ocupat mai multe luni reşedinţa ambasadorului japonez la Lima în decembrie 1996.
Vizcarra a fost înlăturat din funcţie lunea trecută printr-un vot de neîncredere al parlamentarilor, după ce a fost acuzat că a primit 2,3 milioane de soli (636.000 de dolari) mită de la o companie de construcţii în perioada în care a fost guvernator al regiunii Moquegua din 2011 până în 2014. El a respins acuzaţiile.
El a intrat în dispută cu parlamentul de multe ori în timpul mandatului său, acuzând parlamentarii, dintre care aproximativ jumătate sunt în prezent anchetaţi în legătură cu diferite acuzaţii, că încearcă să-i împiedice campania anticorupţie.
Criza politică a lovit Peru într-un moment deosebit de dificil.
Ţara are una dintre cele mai mari rate de decese provocate de coronavirus şi economia ei a suferit de asemenea, cu Fondul Monetar Internaţional estimând că Produsul Intern Brut va scădea cu 13,9% în acest an.
