Surse: Noile sancţiuni ale UE împotriva Rusiei vor include probabil oţel, bunuri de lux, combustibil pentru avioane şi altele
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care ar putea restricţiona închirierea de avioane şi importul şi exportul de produse precum carburanţi, produse din oţel şi bunuri de lux, potrivit unor surse.
Cu toate acestea, blocul rămâne divizat cu privire la extinderea acestor sancţiuni la importurile de energie, în ciuda dovezilor tot mai numeroase referitoare la crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, scrie news.ro.
Procurorul general al Ucrainei a declarat că 410 cadavre au fost găsite în oraşe recucerite, de la retragerea forţelor ruse din jurul Kievului, ca parte a unei investigaţii privind posibile crime de război.
În weekend, diverse organizaţii internaţionale de presă au relatat despre uciderile în masă ale civililor în oraşul Bucea, un oraş ucrainean apropiat de capitala ţării Kiev, care a fost sub ocupaţie rusă până de curând.
Informaţiile au condus la o serie de apeluri din interiorul Uniunii Europene pentru ca blocul să meargă mai departe în pedepsirea Moscovei pentru invazia sa neprovocată în Ucraina.
Blocul lucrează acum la un al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, noua rundă de măsuri urmînd să fie aprobată în cursul acestei săptămâni.
Doi oficiali UE, care nu au dorit să fie numiţi din cauza naturii sensibile a discuţiilor, au declarat pentru CNBC că o propunere pentru următorul pachet de sancţiuni include leasing de avioane, produse din oţel, bunuri de lux şi combustibil pentru avioane.
Ambele surse au adăugat că pachetul de măsuri este încă în discuţie şi s-ar putea schimba pe măsură ce discuţiile vor continua în zilele următoare şi înaintea unei întâlniri cruciale a ambasadorilor UE de miercuri.
Unul dintre oficiali a adăugat că ”evident, lipseşte o componentă mare”, cu referire la lipsa de măsuri privind sectorul energetic rus.
Impunerea unei interdicţii imediate asupra gazului, petrolului sau chiar cărbunelui rusesc a fost un subiect de mare dezbatere în cadrul UE de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.
În timp ce unele naţiuni susţin interzicerea energiei ruseşti, alte ţări UE susţin că sunt prea dependente de aceasta şi că sancţiunile ar avea un efect negativ asupra propriilor lor economii mai mult decât asupra Rusiei.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat luni că UE ar trebui să convină cu privire la restricţionarea petrolului şi cărbunelui rusesc în urma atrocităţilor raportate la Bucea.
Polonia, de exemplu, a anunţat luna trecută că va opri importurile de cărbune rusesc. Cu toate acestea, există un grup foarte vocal de naţiuni UE care încă sunt împotriva aprobării oricăror sancţiuni energetice.
”Vrem să fim, [în] timp scurt, mai puţin dependenţi de importurile ruseşti de energie ale Uniunii Europene, iar Germania va sprijini noi sancţiuni împotriva Rusiei”, a declarat luni ministrul german de Finanţe Christian Lindner, pentru CNBC, la Luxemburg.
”Trebuie să punem mai multă presiune asupra lui Putin şi trebuie să izolăm Rusia, trebuie să tăiem toate relaţiile economice cu Rusia, dar în acest moment nu este posibil să tăiem aprovizionarea cu gaze”, a adăugat el.
Întrebat dacă, aşa cum a sugerat Macron, UE ar trebui să continue cu sancţiunile pentru petrol şi gaze, Lindner a spus: ”Fără speculaţii din partea mea”.
Omologul său austriac s-a exprimat, de asemenea, împotriva interzicerii gazelor rusesc.
”Austria nu este în favoarea mai multor sancţiuni privind gazele. Suntem foarte dependenţi de gazele ruseşti şi cred că toate sancţiunile care ne-ar lovi mai mult decât pe ruşi nu ar fi bune pentru noi. De aceea suntem împotriva sancţiunilor în materie de petrol şi gaze”, a declarat pentru CNBC Magnus Brunner, ministrul federal al Finanţelor din Austria.
Biroul european de statistică estimează că Austria a importat aproape 59% din necesarul său de gaze naturale din Rusia în cursul anului 2020.
Bulgaria, Republica Cehă, Letonia şi Ungaria au importat o pondere şi mai mare de gaze naturale din Rusia în acelaşi an, potrivit Eurostat.
