„Rușilor”, „Sclavilor”. Proteste violente în Georgia după ce guvernul a amânat negocierile pentru aderarea la UE până în 2028
Poliţia antirevoltă georgiană a tras cu gaze lacrimogene în noaptea de joi spre vineri asupra manifestanţilor care protestau faţă de decizia guvernului de a amâna negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, relatează AFP şi Reuters.
Poliţia a ordonat protestatarilor să se disperseze, a tras cu tunuri cu apă şi a folosit spray-uri cu piper şi gaze lacrimogene în timp ce tineri mascaţi încercau să pătrundă în Parlament. Unii protestatari au aruncat cu artificii în poliţie în timp ce strigau „Ruşilor” şi „Sclavilor!”
Potrivit Reuters, Ministerul de Interne al ţării a declarat că trei agenţi de poliţie au fost răniţi.
Mii de persoane s-au adunat în capitala Tbilisi şi în alte oraşe georgiene după ce premierul Irakli Kobahidze a anunţat decizia amânării negocierilor cu UE, pe fondul crizei post-electorale.
Preşedinta Salome Zourabichvili şi experţii juridici pun la îndoială legitimitatea parlamentului şi a guvernului nou ales în urma alegerilor legislative din octombrie la care opoziţia a acuzat fraude.
Guvernul de la Tbisili a anunţat că va suspenda negocierile pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană şi va refuza subvenţiile bugetare europene până în 2028.
Relaţiile Georgiei cu UE s-au deteriorat puternic în ultimele luni, deoarece Bruxelles-ul a susţinut că guvernul a recurs la măsuri autoritare şi a adoptat poziţii pro-ruse.
Mii de protestatari pro-UE blocaseră joi seara străzile din capitală înainte de începerea încăierărilor. Preşedinta ţării, ale cărei puteri sunt limitate, a acuzat guvernul că a declarat „război” propriului popor şi a criticat poliţia antirevoltă, întrebând dacă aceasta serveşte Georgia sau Rusia.
Partidul de guvernare Visul Georgian a acuzat UE pentru „o cascadă de insulte”, afirmând într-un comunicat că se foloseşte de perspectiva negocierilor de aderare pentru a „şantaja” ţara şi pentru a „organiza o revoluţie în ţară”.
Ca urmare, premierul a anunţat: „Am decis să nu punem problema deschiderii negocierilor cu Uniunea Europeană pe ordinea de zi până la sfârşitul anului 2028. De asemenea, refuzăm orice subvenţie bugetară din partea Uniunii Europene până la sfârşitul anului 2028”.
Ţara din Caucazul de Sud, cu 3,7 milioane de locuitori, are deja înscris în Constituţie obiectivul aderării la UE şi a fost mult timp printre cele mai pro-occidentale state desprinse din Uniunea Sovietică.
După luni întregi de deteriorare a relaţiilor dintre Tbilisi şi Bruxelles, UE declarase deja că cererea de aderare a Georgiei este blocată.
Visul Georgian neagă că ar fi pro-rus şi spune că rămâne angajat faţă de democraţie şi faţă de integrarea Georgiei cu Occidentul. Susţine că doreşte în continuare să adere la UE în cele din urmă, dar în ultimii ani s-a angajat în mod repetat în dispute diplomatice cu Bruxelles-ul, consolidând în acelaşi timp legăturile cu Rusia vecină.
UE nu a făcut niciun comentariu oficial imediat cu privire la declaraţia de joi a Visului Georgian. Cu toate acestea, un oficial UE a declarat că impactul deciziei de joi este uriaş, adăugând că guvernul a făcut ceea ce UE s-a temut şi a sperat că nu va face.
Sondajele de opinie arată că 80% dintre georgieni susţin aderarea la UE, iar drapelul blocului european flutură alături de drapelul naţional în faţa a aproape tuturor clădirilor guvernamentale din ţară.
Opoziţia pro-occidentală a reacţionat cu furie la anunţul partidului de guvernământ, manifestanţii adunându-se în masă. Presa locală a relatat că proteste au izbucnit şi în oraşele de provincie.
Ghiorghi Vaşadze, un lider proeminent al opoziţiei, a scris pe Facebook că „guvernul autoproclamat şi ilegitim a semnat deja legal trădarea Georgiei şi a poporului georgian”.
Preşedinta Salome Zourabichvili, un lider pro-UE şi un critic al Visului Georgian, dar care are puteri în mare parte ceremoniale, a declarat că partidul de guvernământ „nu a declarat pace, ci război împotriva propriului popor, a trecutului şi viitorului său”. Mandatul lui Zourabichvili se încheie în decembrie, iar Visul Georgian a nominalizat un fost deputat cu vederi antioccidentale radicale pentru a o înlocui.
Opoziţia susţine că alegerile din octombrie, în care rezultatele oficiale au acordat blocului Visul Georgian aproape 54% din voturi, au fost frauduloase şi a refuzat să-şi preia mandatele câştigate.
Ţările occidentale cer o anchetă privind neregulile, în timp ce atât Visul Georgian, cât şi Comisia Electorală a ţării susţin că alegerile au fost libere şi corecte.
Prim-ministrul georgian Irakli Kobahidze a declarat jurnaliştilor că aderarea la UE ar putea afecta economia Georgiei, deoarece va obliga Tbilisi să anuleze acordurile de scutire de vize şi acordurile comerciale cu alte ţări.
UE a acordat Georgiei statutul de ţară candidată în decembrie 2023, dar a declarat că o serie de legi adoptate de atunci de Visul Georgian, inclusiv restricţiile privind „agenţii străini” şi drepturile LGBT, sunt autoritare, de inspiraţie rusă şi reprezintă obstacole în calea aderării la UE.
Criticii interni şi externi ai partidului Visul Georgian susţin că acesta, care este dominat de fondatorul său miliardar, fostul prim-ministru Bidzina Ivanişvili, întoarce Georgia spre Moscova, de care şi-a câştigat independenţa în 1991.
Rusia şi Georgia nu au relaţii diplomatice oficiale de când Moscova a câştigat un scurt război, în august 2008, dar au avut recent o apropiere timidă. Sondajele de opinie arată că majoritatea georgienilor nu apreciază Rusia, care continuă să sprijine două regiuni separatiste georgiene.
Preşedintele rus Vladimir Putin, vorbind în timpul unei vizite în Kazahstan, a lăudat joi „curajul şi caracterul” de care au dat dovadă autorităţile georgiene în adoptarea legii privind agenţii străini, pe care criticii interni au comparat-o cu legislaţia rusă.
