Şefa executivului eston: Estonia nu vrea ca lui Putin să-i fie lăsată "o cale de scăpare"
Şefa executivului eston, Kaja Kallas, a pledat într-un interviu pentru ca preşedintelui rus Vladimir Putin să nu-i fie oferită nicio "cale de scăpare", apreciind totodată drept inutilă continuarea dialogului cu acesta, potrivit AFP, scrie Agerpres.
Premierul eston a apreciat că "nu există altă opţiune decât oprirea războiului şi pedepsirea agresorilor şi tuturor celor care se fac responsabili de crime de război" în cursul invaziei ruse în Ucraina, care a intrat miercuri în cea de-a 84-a zi.
"Dacă am accepta o revenire la 'business as usual', războiul se va relua după o pauză de un an sau doi", a subliniat ea în acelaşi interviu. "Nicio cale de scăpare nu trebuie să i se ofere lui Vladimir Putin pentru că ar fi un mesaj clar pentru el că poate să o ia de la capăt", a reiterat Kaja Kallas.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Soluţia nu poate fi decât una militară. Ucraina trebuie să câştige acest război", a declarat ea.
Cât priveşte convorbirile telefonice între preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său rus de la începutul războiului, premierul eston consideră că acestea "nu au dat vreun rezultat".
"Vladimir Putin este pentru mine un criminal de război şi nu văd niciun motiv să se discute cu el", a subliniat premierul eston. "Se spune că trebuie să i se arate lui Vladimir Putin că este izolat; dacă se discută cu el tot timpul, el nu se va simţi izolat, dimpotrivă, se va simţi în centrul lumii", a apreciat ea.
Ofensiva militară rusă lansată la 24 februarie în Ucraina este urmărită îndeaproape de Estonia, care - la fel ca celelalte două ţări baltice (Letonia şi Lituania) - are frontieră comună cu Rusia.
Avertizând de o lungă perioadă de timp cu privire la "ameninţarea rusă", Tallinul a pledat recent pentru o protecţie sporită a membrilor NATO, la care a aderat în 2004, cerând o prezenţă permanentă şi întărită pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.
