Se incheie era Zapatero, omul care i-a suparat pe "stapanii lumii". Bush nu-i raspundea la telefon
Ajuns premier intr-o perioada dificila, la scurt timp dupa atentatele din Madrid, Jose Luis Rodriguez Zapatero este unul dintre putinii politicieni care au indraznit sa li se opuna celor mai puternici oameni ai lumii.
Spania se pregateste sa incheie "era Zapatero", dupa ce premierul a convocat alegeri legislative anticipate. Rata somajului a ajuns la 21%, iar pe 20 noiembrie, scrutinul organizat va pune capat unei perioade in care Zapatero s-a evidentiat prin atitudine, dar a dezamagit prin economie.
La scurt timp dupa numirea lui in functie, in luna martie 2004, socialistul Jose Luis Rogriguez Zapatero a luat o decizie neasteptata, care a afectat ireversibil relatia diplomatica a Spaniei cu Statele Unite: oficialul a decis sa-si retraga trupele din Irak.
El a invocat atunci “vointa poporului”, care dorea intoarcerea acasa a celor 1.300 de militari plecati pe front.
Decizia a venit dupa atentatele teroriste de la Madrid din 11 martie 2004, moment in care cei mai multi spanioli, socati de tragedia in care au murit 200 de oameni, au inceput sa ceara retragerea tarii din razboiul din Irak.
Potrivit anchetelor oficiale, atentatul din gara Attocha a fost o “pedeapsa” primita de Spania pentru participarea sa alaturi de Marea Britanie si Statele Unite la razboiul din Irak.
Zapatero nu a ezitat atunci sa-l acuze pe fostul premier spaniol, Jose Maria Aznar, ca are pe constiinta aceste victime, pentru ca a aprobat participarea la razboi.
Hotararea lui Zapatero l-a enervat pe presedintele american de atunci, George W. Bush. Mai ales ca Zapatero a declarat ca razboiul din Irak este “un dezastru”.
In plus, el l-a criticat si pe premierul britanic, Tony Blair, invitandu-l sa-si faca “mea culpa”, pentru ca s-a lansat intr-un razboi absurd: “Nu poti bombarda pe cineva asa, preventiv”, a declarat el, precizand ca nu exista nicio dovada concreta ca aceasta tara ar detine arme de distrugere in masa.
Retragerea participarii Spaniei a fost o bila neagra pentru presedintele ameican, pe care il astepta o campanie electorala dificiala.
Dupa aceasta decizie neasteptata, Zapatero a anuntat oficial ca Spania va adopta o noua politica externa, in care accentul va fi pus pe interesul national si pe relatiile apropiate cu America Latina si tarile din zona Marii Mediterane, de care ii leaga legaturi istorice. Prin urmare, “relatiile trans-atlantice” vor fi pe ultimul loc.
In privinta relatiilor cu statele europene, Spania a fost apropiata numai de Franta si Germania, pentru ca aceste tari nu au sustinut campania americana din Irak.
Oficialul spaniol a atras din nou atentia lumii intregi, cand a propus o lege care a scandalizat Vaticanul si intreaga lume catolica.
In anul 2005, Spania a devenit cea de-a doua tara europeana in care casatoriile intre homosexuali sunt legale, iar aceste cupluri pot chiar sa adopte copii.
Mai mult chiar, preotii catolici care refuza sa indeplineasca ceremoniile de casatorie in cazul acestor persoane sunt acuzati de incalcarea legii.
Revoltat, Papa Benedict al XVI a spus ca preotii nu pot fi obligati sa comita un act contrar religiei si credintei lor, iar o lege nu poate fi considerata buna numai pentru a a fost votata de parlamentari.
Replica autoritatilor spaniole nu a intarziat: legea este lege si trebuie respectata, indiferent de credinta personala.
