Schmit: ”Reacţia Israelului este absolut disproporţionată. Trebuie să punem mai multă presiune pe guvernul israelian”

62251224

"Trebuie să punem mai multă presiune pe guvernul israelian" în chestiunea unei soluţii politice la conflictul israeliano-palestinian, a declarat miercuri, la Bruxelles, candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene, Nicolas Schmit.

Întrebat dacă, în caz că va deveni preşedinte al Comisiei, va încerca o nouă abordare a conflictului israeliano-palestinian cu o voce mai unitară şi mai puternică a Uniunii Europene, Schmit a declarat că şi-ar dori "o atitudine mai unită, o atitudine europeană faţă de această situaţie teribilă, incredibilă". Politicianul luxemburghez a recunoscut însă că "nu este uşor pentru că există o istorie, există interese, există tot felul de lucruri".

El a subliniat că "nimeni nu poate pune sub semnul întrebării ce s-a întâmplat pe 7 octombrie, ceea ce a fost o crimă teribilă şi, de asemenea, o formă de agresiune". Nicolas Schmit a reamintit că "există în continuare peste o sută de ostatici undeva, probabil unii sunt morţi, unii trăiesc, nimeni nu ştie".

"Dar reacţia Israelului este absolut disproporţionată, nu este în linie cu limitele legii internaţionale, chiar ale legii războiului. Avem în Israel o aripă foarte de dreapta, un guvern încăpăţânat care nu ascultă nici măcar de americani, ceea ce face lucrurile mult mai dificile", a adăugat comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale.

Candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei a spus că este de acord cu ce au făcut două state membre (Irlanda şi Spania - n.r.) şi "un mare aliat din nord" (Norvegia - n.r.), referindu-se la recunoaşterea statului Palestina pe 28 mai.

"Cred că este un semnal pe care trebuie să-l transmitem şi trebuie să lucrăm activ la o soluţie politică bazată pe abordarea celor două state, care a eşuat, din nefericire. De ce? Pentru că Hamas şi (Benjamin) Netanyahu nu au dorit-o, asta este realitatea. În anii 1990, acordurile de la Oslo au fost distruse prin uciderea lui (Yitzhak) Rabin pe de o parte, apoi prin înmulţirea de către Hamas a atentatelor criminale pe de alta, pentru că nici Hamas, nici Netanyahu şi extrema dreaptă din Israel nu şi-au dorit o soluţie politică bazată pe două state", a afirmat Nicolas Schmit în cadrul interviului.

În acelaşi timp, a pledat el, "Europa trebuie să apere acest lucru".

"Trebuie să căutăm orice soluţie, să-i susţinem pe toţi cei care sunt gata meargă în acea direcţie. Şi în cele din urmă spun acum, foarte prudent, dar o spun, da, trebuie să punem mai multă presiune pe guvernul israelian. Şi, credeţi-mă, sunt un prieten al Israelului, am legături cu Israelul, dar asta este singura cale de a-l face pe Netanyahu să înţeleagă, deşi nu sunt foarte optimist", şi-a exprimat el rezervele.

Întrebat dacă reacţia Israelului la decizia celor trei state de a recunoaşte statul Palestina a fost una proporţionată, candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei a criticat guvernul de la Tel Aviv.

"Nu vorbesc despre Israel, vorbesc despre guvernul israelian, a depăşit orice limită. Miniştrii săi de extremă dreaptă sunt, ei bine, ceea ce sunt", a spus Schmit.

El a atras atenţia însă asupra faptului că această recunoaştere "este un drept al statelor membre, nu este o recunoaştere de către Uniunea Europeană, pentru că asta este legea internaţională (...)".

Decizia luată de statele UE Irlanda şi Spania, care s-au alăturat astfel altor state care au recunoscut anterior Palestina, "este un semnal dat Israelului că în cele din urmă statele membre europene vor o soluţie politică". El a admis că israelienii sunt cei care decid asupra propriului viitor, "dar ce se face acum nu este, cred, cel mai bun viitor pentru Israel".

Întrebat dacă este de acord cu vizita în Israel a comisarului european Oliver Varhelyi în săptămâna în care UE a anunţat că va revizui acordul de asociere cu Israelul în urma bombardamentului de la Rafah soldat cu zeci de victime, Nicolas Schmit a afirmat că dialogul trebuie continuat.

"Să discuţi cu părţile implicate, să continui să discuţi, să faci vizite şi să schimbi puncte de vedere este mereu important. Nu prin tăcere se va obţine ceva. Deci să discute şi să explice poziţia noastră este ceea ce trebuie să facă comisarii. (...) Cum poţi juca un rol dacă nu discuţi cu părţile implicate? Este foarte important", a mai spus Schmit.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Financial Times: NATO dispune de doar 5% din apărarea aeriană necesară pentru a proteja flancul estic

Europa dispune doar în mică proporţie de capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a-şi proteja flancul estic, potrivit unor calcule interne ale NATO care scot la iveală amploarea vulnerabilităţilor continentului, scrie Financial Times.

 

Israelul "justifică" ofensiva sa la Rafah invocând existenţa unor tuneluri sub frontiera cu Egiptul

Israelul afirmă că există tuneluri sub frontiera egipteană cu Fâşia Gaza pentru a justifica ofensiva sa la Rafah împotriva Hamas, a acuzat "o sursă egipteană de rang înalt" citată de Al-Qahera News, media apropiată serviciilor de informaţii egiptene.

Secretarul de stat al SUA reafirmă la Chişinău sprijinul SUA pentru Republica Moldova: „un partener prețios în regiune”

Secretarul de stat american Antony Blinken, în vizită în Republica Moldova, a reafirmat miercuri sprijinul său pentru această ţară care aspiră să se apropie de Occident, într-un moment în care Washingtonul este îngrijorat de ingerinţele ruse în regiune.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.