Studiul coordonat de dr. Alina Dolea, profesor şi cercetător în comunicare strategică şi diplomaţie publică la Bournemouth University din Marea Britanie şi Consiliul Consultativ al Diasporei Române (ACORD UK), arată că românii nu doar că „muncesc”, ci finanţează şi susţin infrastructura Marii Britanii prin contribuţii fiscale de miliarde de lire sterline, scrie News.ro.
În peisajul post-Brexit, prezenţa românească în Marea Britanie a încetat să mai fie o simplă poveste de migraţie a forţei de muncă. Este, în schimb, o transformare structurală. Cu peste 1,3 milioane de români care deţin un statut de rezident, aceştia formează a patra cea mai mare comunitate născută în străinătate, după India, Pakistan şi Polonia. Totuşi, această masă critică de oameni trăieşte într-o dualitate constantă.
Discurs politic versus realitate cotidiană
Dr. Alina Dolea a vorbit într-un interviu pentru News.ro despre existența unei fracturi profunde între modul în care românii sunt percepuţi în media şi rolul lor real în societate.
„Există o discrepanţă între discursul politic şi mediatic şi interacţiunile curente din viaţa de zi cu zi. Discursul politic şi mediatic la care mă refer survine pe fondul declaraţiilor anti-imigrație făcute de unii politicieni (precum Farage) care reiterează stereotipuri negative la adresa românilor... De la cele mai vechi (de acum 10 ani - când se vorbea de o invazie a românilor săraci şi de teama de a avea un vecin român) la cele de anul trecut când Farage a declarat că românii mănâncă lebedele dintr-un parc central din Londra”.
În antiteză cu aceste „mituri urbane”, datele oficiale arată o comunitate extrem de activă. Românii şi bulgarii au cea mai mare rată de ocupare din Regatul Unit (80,4%), mult peste media populaţiei britanice. Această hărnicie este recunoscută chiar şi de primarul Londrei, care îi descrie pe români ca fiind esenţiali pentru infrastructura critică a capitalei.
2,4 miliarde de lire pentru bugetul britanic
Analiza financiară a raportului demontează mitul „turismului pentru beneficii”. În anul fiscal 2019/20, contribuţiile directe ale românilor prin impozit pe venit şi asigurări naţionale au fost de 2,399 miliarde de lire sterline. Această sumă este de peste şase ori mai mare decât totalul ajutoarelor sociale (tax credits şi child benefit) accesate de cetăţenii români în aceeaşi perioadă.
Mai mult, veniturile românilor au crescut spectaculos. Salariul lunar mediu al unui angajat român a crescut cu 45% din 2019 până în 2025, ajungând la 2.427 lire, foarte aproape de media naţională britanică. Această ascensiune financiară reflectă o tranziţie de la munca necalificată către roluri de management şi antreprenoriat.
„Lumea invizibilă” a antreprenoriatului şi supracalificarea
Unul dintre cele mai fascinante capitole ale raportului este cel dedicat „stratului invizibil” al economiei: liber-profesioniştii şi microîntreprinderile. Deoarece românii au avut restricţii pe piaţa muncii până în 2014, mulţi au fost forţaţi să devină antreprenori prin necesitate. Astăzi, acest sistem a evoluat într-un ecosistem complex.
„Antreprenoriatul s-a diversificat de la construcţii, logistică, depozite, fabrici de carne (100% româneşti în UK), la robotică, AI, inginerie, energie”, explică Alina Dolea. Exemple precum Dexory (robotică industrială) sau UiPath demonstrează că talentele româneşti sunt în centrul inovaţiei britanice.
Totuşi, această energie vine cu un cost personal: fenomenul supracalificării. Datele recensământului arată că 39% dintre lucrătorii români ocupă joburi sub nivelul lor de pregătire, deşi unul din trei adulţi români are studii superioare.
„E un element de specific cultural legat de faptul că românii vor încerca să obţină certificări şi diplome tocmai pentru că sunt importante în mentalitatea românească, dar şi pentru că sunt importante în UK pentru avansarea în carieră. Românii din UK sunt, în proportie de 39% calificaţi la nivel universitar şi postuniversitar şi lucrează, de fapt, sub pregatirea lor”.
Mitul „fraudei” studenților
Recent, românii au fost vizați de acuzaţii privind accesarea împrumuturilor pentru studenţi. Analiza dr. Dolea oferă o clarificare necesară asupra acestui subiect sensibil: Accesarea de student loans e perfect legală; problema e de fapt sistemică şi e legată de cum sunt reglementaţi furnizorii de servicii / cursuri / diplome care nu au o evaluare a prezenţei studenţilor... modul în care guvernul şi presa au vorbit despre asta a încadrat statistica în termeni de 'românii fraudează', ceea ce e incorect statistic”.
Realitatea cifrelor arată că 75% dintre studenţii români din UK sunt, în acelaşi timp, angajaţi, contribuind astfel la economie în timp ce studiază.
Sănătatea şi infrastructura, domenii cheie
Fără forţa de muncă românească, sistemul public de sănătate (NHS) şi sectorul construcţiilor s-ar confrunta cu blocaje majore.
- NHS: Numărul românilor din sistemul de sănătate s-a dublat în ultimul deceniu, depăşind 6.500 de angajaţi în 2025. Aceştia ocupă posturi critice, de la asistenţi medicali la medici specialişti.
- Construcţii: România este sursa numărul unu de forţă de muncă străină în construcţii, furnizând 19% din lucrătorii din Londra.
- Agricultură: În timpul pandemiei, românii au fost cei care au „hrănit naţiunea”, constituind, alături de bulgari, două treimi din forţa de muncă sezonieră care a salvat recoltele britanice.
Integrarea digitală şi barierele de încredere
În ciuda succesului economic, integrarea civică rămâne o provocare. Raportul indică faptul că mulţi români trăiesc în „bule digitale” pe Facebook sau WhatsApp, fiind vulnerabili la dezinformare. Dr. Dolea asociază această reticenţă faţă de instituţiile oficiale britanice cu o moştenire istorică: o neîncredere în sistem moştenită din perioada comunistă.
„Schimbările de percepţie au loc treptat pe măsură ce devin mai vizibile în spaţiul public contribuţiile românilor la societatea britanică”, concluzionează Alina Dolea. Ea subliniază că recunoaşterea românilor ca „lucrători esenţiali” în timpul pandemiei a fost un punct de cotitură pentru imaginea comunităţii.
Raportul ACORD UK nu este doar o colecţie de statistici, ci un argument pentru un parteneriat strategic mai strâns între Marea Britanie şi România. Recomandările includ înfiinţarea unui grup de lucru guvernamental şi o mai bună recunoaştere a calificărilor.
Raportul integral poate fi citit AICI.
