„În România, furnizorii publici şi privaţi contribuie împreună la asigurarea accesului pacienţilor la servicii medicale. Cu toate acestea, mecanismele prin care sunt finanţaţi rămân diferite, ceea ce generează inechităţi între furnizori şi afectează condiţiile unei competiţii bazate pe performanţă", relevă una dintre concluziile celei de-a doua ediţii a studiului "Transparenţa banilor din sistemul medical românesc”, care analizează în detaliu modul în care sunt colectate şi cheltuite resursele sistemului de sănătate, notează Agerpres.
Studiul arată că, în cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de influenţele salariale, acordate printr-un mecanism distinct de plata serviciilor medicale, independent de volumul serviciilor prestate. Acest mecanism creează o „inechitate între furnizori”, deoarece spitalele private nu beneficiază de el, iar pentru aceleaşi servicii medicale spitalele publice ajung să primească o finanţare totală semnificativ mai mare.
Potrivit sursei citate, în 2025, transferurile din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) destinate influenţelor salariale din spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, depăşind cu două miliarde de lei cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale din spitalele publice. Studiul arată, de asemenea, că valoarea acestor transferuri creşte independent de volumul serviciilor prestate şi nu este legată de performanţa sau activitatea medicală.
Ce arată studiul despre activitatea din spitalele private
Totodată, datele studiului arată contribuţia sectorului privat la capacitatea de îngrijire, menţionând că în 2025, spitalele private au realizat 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, aproape 40% din totalul naţional.
„Sectorul public şi cel privat sunt complementare. Avem nevoie ca ambele să performeze. Dar performanţa este stimulată atunci când există o competiţie corectă, iar asta presupune reguli unitare. Furnizorii trebuie să concureze prin calitate, eficienţă şi capacitatea de a răspunde nevoilor pacienţilor, nu prin accesul la mecanisme diferite de finanţare. E bine că există studii, e bine că se realizează dezbateri şi mese rotunde, dar acestea trebuie urmate de acţiune. Îmbătrânim la masa dezbaterilor aşteptând măsurile care să asigure stabilitate şi predictibilitate. Iar când ajungem la concluzii, de prea multe ori o luăm de la capăt pentru că se schimbă guvernul”, a atras atenţia preşedintele PALMED, Cristian Hotoboc, la evenimentul de lansare a studiului.
Potrivit documentului, problema de fond este legată de modul în care este construită finanţarea serviciilor medicale. Studiul arată că tarifele decontate în prezent de CNAS pentru serviciile spitaliceşti sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor reale ale îngrijirilor atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Diferenţa este că, în cazul spitalelor publice, deficitul este compensat prin influenţe salariale şi alte surse suplimentare de finanţare, în timp ce furnizorii privaţi nu beneficiază de aceleaşi mecanisme.
Studiul mai arată că insuficienţa tarifelor şi absenţa mecanismelor suplimentare de finanţare în sectorul privat explică, cel puţin parţial, necesitatea contribuţiei personale achitate de pacient pentru acoperirea diferenţei dintre suma decontată de CNAS şi costul serviciului medical.
În aceste context, autorii studiului propun şi o soluţie, respectiv recalcularea tarifelor decontate pentru serviciile spitaliceşti astfel încât acestea să includă costul real al serviciului, inclusiv componenta salarială, concomitent cu eliminarea graduală a mecanismului separat al influenţelor salariale. Raportul indică o perioadă de tranziţie de 3-4 ani.
PALMED susţine principiul unei finanţări transparente, construite pornind de la costul real al serviciului medical şi aplicate după aceleaşi reguli furnizorilor aflaţi în relaţie contractuală cu CNAS. Această abordare este susţinută şi de concluziile studiului, care indică drept principiu de bază al unui sistem de asigurări de sănătate neutralitatea faţă de furnizor: aceeaşi plată pentru acelaşi serviciu, indiferent de natura juridică a celui care îl furnizează.
„Cerem ca finanţarea să reflecte costul real al serviciului medical şi să respecte aceleaşi principii, indiferent cine îl furnizează. Sectorul public şi cel privat trebuie să concureze prin calitate, eficienţă şi rezultate. Câştigătorul unei astfel de competiţii trebuie să fie pacientul”, concluzionează Cristian Hotoboc.
Nu în ultimul rând, studiul mai arată că datele privind evoluţia cheltuielilor între 2023 şi 2025 trebuie puse în relaţie cu serviciile furnizate şi cu rezultatele obţinute pentru pacienţi. O analiză completă a performanţei sistemului trebuie să urmărească nu doar cât cheltuieşte fiecare furnizor, ci şi ce rezultate generează aceste resurse.
„Timpul de aşteptare, accesul teritorial, costul raportat la complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirilor, rezultatele clinice şi experienţa pacienţilor ar trebui să devină indicatori prin care contribuţia furnizorilor este evaluată comparabil şi transparent. Progresul real în sănătate se măsoară prin acces mai bun, îngrijiri de calitate şi rezultate pentru pacienţi. Acestea trebuie să devină criterii centrale în evaluarea performanţei furnizorilor şi a modului în care sunt utilizate resursele sistemului medical”, susţin reprezentanţii PALMED în comunicat.
