În Galați, există un bloc de apartamente cu o gaură în acoperiș care dovedește acest lucru. Locatarii au început recent să se întoarcă pentru a-și verifica locuințele, după ce o dronă de atac s-a izbit de clădire la primele ore ale dimineții de vineri, în timp ce zeci de oameni dormeau. A declanșat un incendiu și panică.
Echipa BBC a urcat 11 etaje până pe acoperiș sâmbătă pentru a vedea locul unde drona a străpuns betonul. Există o gaură neregulată, de câțiva metri lățime, acum acoperită cu plastic.
Apartamentul de dedesubt a fost grav avariat, iar o femeie și fiul ei adolescent rămân în spital cu vânătăi și arsuri ușoare.
Explozia care putea fi devastatoare
Dar este clar că urmările acestui atac ar fi putut fi mult mai grave: drona a lovit casa liftului de pe acoperiș, care a absorbit o mare parte din explozie.
Costel Patrichi: „A fost într-adevăr foarte înfricoșător, dar dacă drona ar fi lovit lateral, ar fi putut distruge un întreg etaj sau chiar mai mult.”
El descrie cum telefonul i-a vibrat cu o alertă în acea dimineață, chiar înainte de ora 02:00, avertizând asupra pericolului: o dronă se apropia dinspre granița ucraineană, aflată la câțiva kilometri distanță.
La scurt timp a urmat bubuitura.
Costel Patrichi: „Ni s-a spus că suntem protejați de NATO, să nu ne facem griji. Dar uitați unde suntem acum!”
Locatarul spune că este frustrat de faptul că forțele aeriene române nu au reușit să intercepteze drona.
De ce nu a fost doborâtă drona
Când o dronă ucraineană care viza nordul Rusiei a fost recent deviată de pe traiectorie în Estonia, un avion de vânătoare românesc a fost cel care a doborât-o acolo — parte a forței de reacție rapidă NATO.
Aici însă, piloții au avut doar câteva momente pentru a reacționa înainte ca arma să ajungă deasupra unei zone locuite. În acel punct, interceptarea era prea riscantă.
Costel Patrichi: „Acum îmi este frică. Dacă mă întorc în apartamentul meu diseară, voi dormi cu teamă. Pentru că asta s-ar putea întâmpla din nou.”
Este aceeași frică pe care ucrainenii o trăiesc noapte de noapte, în timp ce Rusia lansează tot mai multe drone de atac asupra vecinului său. Foarte des, acestea se prăbușesc în zone rezidențiale, distrugând case și luând vieți.
Acum, România, membră atât a NATO, cât și a Uniunii Europene, a fost lovită.
Este cel mai grav incident de acest fel din această țară de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, scrie BBC.
În mod previzibil, președintele rus Vladimir Putin susține că nu există dovezi că aceasta ar fi fost o dronă rusească. Dar România a fost foarte clară: a fost un Geran-2, numit și Shahed, și a fost rusesc.
Nicușor Dan: „Este sigur, pentru că am mai avut încă una acum patru sau cinci săptămâni, care nu a explodat. Le-am comparat și sunt complet identice.”
Drone deasupra Dunării
Dronele sunt folosite pentru a ținti porturile ucrainene de pe cealaltă parte a fluviului Dunărea, esențiale pentru exporturile de cereale ale Ucrainei.
Vineri, România a urmărit un roi de 43 de astfel de drone în timp ce se deplasau de la est la vest.
„Un impact al armatei ucrainene și-a schimbat direcția și a ajuns pe teritoriul României. Este sigur”, a spus Nicușor Dan.
Aliații NATO ai României au numit acțiunile Rusiei „imprudente” și au subliniat că războiul de agresiune purtat de Moscova este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat.
La Washington, însă, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a ignorat solicitările reporterilor de a comenta.
Există în mod clar prudență în reacții, dar și condamnare. Nimeni nu acuză Moscova că ar fi lansat un atac deliberat asupra României.
Discuții despre Articolul 4 și 5 NATO
În timp ce surse guvernamentale din București susțin că a fost luată în considerare invocarea articolului 4 al tratatului NATO — care ar declanșa consultări de urgență între aliați — această opțiune a fost respinsă pentru a evita crearea panicii.
Următorul pas posibil ar fi fost articolul 5: clauza de apărare mutuală, conform căreia un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor. Acest scenariu nu este pe masă.
În schimb, România a închis un consulat rus din orașul portuar Constanța, ca „avertisment”, potrivit președintelui său. Nicușor Dan a spus că următoarea mișcare în „ierarhia diplomatică a măsurilor” ar fi expulzarea ambasadorului rus.
Deocamdată, însă, acesta rămâne în funcție.
România a cerut NATO să accelereze angajamentul de a transfera mai multe echipamente militare către flancul estic.
Guvernul achiziționează deja propriile drone și are planuri de a dezvolta altele în cooperare cu companii ucrainene.
Uniunea Europeană lucra deja la un nou set de sancțiuni împotriva Moscovei.
„Nimeni nu se mai simte în siguranță”
Dar riscul ca acest război să escaladeze și să se extindă a fost rareori mai mare — iar oamenii din Galați se simt tot mai vulnerabili.
„A fost nebunie, s-a întâmplat chiar în mijlocul orașului”, spune Adrian, după ce și-a verificat apartamentul familiei din clădirea lovită. „Nimeni nu se mai simte în siguranță acum.”
El dă vina pe Rusia și pe președintele acesteia: „Dar nu cred că sancțiunile sunt suficiente. Pentru că ar putea să le ia totul Rusiei, și tot ar ataca.”
