Referendumul din Republica Moldova. Basarabenii chemați la urne să decidă viitorul european al țării

Acest scrutin, organizat simultan cu alegerile prezidențiale, ridică atât speranțe, cât și controverse în peisajul politic moldovenesc.

Contextul și semnificația referendumului

Referendumul din 20 octombrie 2024 reprezintă al cincilea scrutin de acest tip organizat de la declararea independenței Republicii Moldova. Mai mult, este al doilea referendum care propune modificarea Constituției și primul care coincide cu alegerile prezidențiale. Această suprapunere nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei strategii politice menite să asigure o participare cât mai mare la vot, scrie alegeri.md.

Întrebarea centrală a referendumului - "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?" - reflectă aspirațiile pro-europene ale unei părți semnificative a clasei politice moldovenești. Inițiativa a fost lansată la solicitarea președintei Maia Sandu, care a cerut Parlamentului organizarea acestui referendum, subliniind importanța implicării directe a cetățenilor în decizia privind viitorul european al țării.

Modificările constituționale propuse

Proiectul de lege supus votului popular prevede modificări substanțiale ale Constituției Republicii Moldova. Printre cele mai importante se numără:

Citește și

“Pupăm și poala lui Putin, cântăm și imnul României, ca să supraviețuim”. Istoricul Armand Goșu, despre alegerile din Moldova

1. Completarea preambulului Constituției cu două noi alineate care reafirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și declară integrarea în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic național.

2. Introducerea unui nou titlu în Constituție, denumit "Integrarea în Uniunea Europeană". Acesta stabilește că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale UE va fi reglementată prin lege organică adoptată de Parlament.

3. Stabilirea priorității prevederilor tratatelor UE și a altor acte juridice obligatorii ale Uniunii Europene față de dispozițiile contrare din legile interne, în conformitate cu prevederile actului de aderare.

Aceste modificări sunt menite să consolideze și să formalizeze orientarea europeană a Republicii Moldova, creând un cadru constituțional favorabil procesului de integrare în UE.

Procesul de organizare și desfășurare

Organizarea referendumului a urmat un proces complex, implicând mai multe instituții ale statului. Parlamentul a inițiat procedura, înaintând Curții Constituționale propunerea de organizare a referendumului pentru verificarea constituționalității acesteia. După obținerea avizului favorabil al Curții, Parlamentul a adoptat pe 16 mai 2024 Hotărârea nr. 121 privind organizarea referendumului.

Cadrul juridic pentru desfășurarea referendumului este asigurat de Constituția Republicii Moldova, Codul electoral, Legea privind votul prin corespondență și alte acte normative relevante. Acestea sunt în mare parte aliniate la recomandările Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și la practicile europene în materie de referendum.

Comisia Electorală Centrală (CEC) joacă un rol crucial în organizarea și supravegherea procesului electoral. CEC a stabilit regulile de înregistrare a participanților la referendum și coordonează aspectele tehnice ale scrutinului.

Participanții și pozițiile lor

Referendumul a atras un interes semnificativ din partea actorilor politici moldoveni. În total, 15 participanți s-au înregistrat oficial pentru a susține una dintre cele două opțiuni de vot. Dintre aceștia, 13 susțin opțiunea "DA", în timp ce doar două formațiuni politice pledează pentru "NU".

Susținătorii opțiunii "DA":

Partidul Verde Ecologist - președinte: Anatolie Prohnițchi

Mișcarea “Respect Moldova” - Eugeniu Nichiforciuc

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa - Arina Spătaru

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare - Igor Munteanu

Blocul electoral “Împreună” - Dinu Plîngău, Ștefan Gligor, Alexandru Bujorean

Partidul Acțiune și Solidaritate - Igor Grosu

Mișcarea Alternativa Națională - Ion Ceban

Partidul “Democrația Acasă” - Vasile Costiuc

Alianța pentru Unirea Românilor - Boris Volosatîi

Partidul “NOI” - Vladimir Dachi

Partidul Reîntregirii Naţionale “Acasă” - Valentin Dolganiuc

Partidul Social Democrat European - Ion Sula

Partidul “Voința Poporului” - Ștefan Urîtu

În tabăra opusă, doar două formațiuni politice s-au înregistrat pentru a susține opțiunea "NU". Este de menționat că un partid a fost exclus din cursă pentru încălcarea normelor de finanțare, reducând astfel și mai mult vocile opoziției față de modificările constituționale propuse.

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova - președinte: Vladimir Voronin

Partidul “Renaștere” - Natalia Parasca (interimar)

Interesant de remarcat este faptul că două formațiuni politice au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe la vot. Această strategie ar putea influența rata de participare, crucială pentru validarea rezultatului referendumului.

Controverse și critici

Organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale a stârnit critici din partea opoziției. Aceasta consideră că decizia reprezintă o manevră electorală menită să crească sprijinul pentru președinta Maia Sandu în cursa prezidențială. Criticii argumentează că asocierea celor două scrutine ar putea influența nelegitim opțiunile de vot ale cetățenilor.

Pe de altă parte, susținătorii acestei decizii invocă experiența nereușită din 2010, când un referendum constituțional organizat separat nu a fost validat din cauza prezenței scăzute la vot. Ei susțin că organizarea simultană a celor două scrutine va asigura o participare suficientă pentru validarea referendumului.

O altă controversă ține de formularea întrebării referendumului. Inițial, întrebarea propusă era "Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", însă aceasta a fost ulterior modificată pentru a reflecta mai precis obiectul referendumului, și anume revizuirea Constituției.

Implicații și perspective

Rezultatul referendumului ar putea avea implicații profunde pentru viitorul Republicii Moldova. O victorie a opțiunii "DA" ar consolida cadrul constituțional pentru integrarea europeană a țării, oferind un mandat clar clasei politice pentru a continua și accelera procesul de aderare la UE.

În cazul în care referendumul va fi validat și majoritatea absolută a votanților va opta pentru "DA", modificările constituționale vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului.

Cu toate acestea, este important de menționat că o eventuală modificare a Constituției nu garantează în sine aderarea Republicii Moldova la UE. Aceasta rămâne un proces complex, care depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare și de deciziile politice ale statelor membre ale UE.

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu