Alegeri prezidențiale în Moldova. Diaspora poate înclina balanţa. Unde se poate vota în România
Cetăţenii Republicii Moldova sunt chemaţi la urne la 20 octombrie 2024 pentru a-şi alege preşedintele.
Este cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la declararea independenţei în care preşedintele se alege direct, prin sufragiu universal. Odată cu alegerile prezidenţaile, se va desfăşura şi un referendum la care cetăţenii au de răspuns la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
De asemenea referendumul va fi al cincilea organizat de la independenţa Republicii Moldova, al doilea care propune modificarea Constituţiei, al treilea desfăşurat simultan cu un alt scrutin şi primul care va avea loc în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a anunţat că la data de 2 octombrie are înregistraţi 3.302.142 de alegători moldoveni.
ONU estima în 2020 că există aproximativ 1,15 milioane de cetăţeni moldoveni care trăiesc în străinătate. Deşi o parte a diasporei nu ar avea vârsta de vot şi s-ar putea să nu se fi înregistrat pentru a vota, diaspora moldovenească reprezintă o parte semnificativă a electoratului moldovenesc.
În condiţiile în care pentru validarea alegerilor şi a referendumului este nevoie de participarea a o treime dintre alegătorii înscrişi (ceva mai mult de un milion de alegători), votul din diaspora este important şi poate înclina balanţa.
234 de secții de vot în diaspora
Tocmai de aceea, Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 234 secţii de votare în străinătate pentru referendumul republican constituţional şi alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Dintre acestea, 3 secţii de votare vor fi constituite pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda şi Republicii Islanda care au ales să utilizeze votul prin corespondenţă drept metodă alternativă de vot. Este pentru prima dată când se poate vota prin corespondenţă.
Potrivit hotărârii aprobate de CEC, secţiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, dar şi în alte localităţi, în baza datelor înregistrării prealabile.
Diaspora de peste Prut îşi va putea exercita dreptul la vot în baza unui buletin de identitate valabil, paşaport valabil şi inclusiv expirat.
Cele mai multe secţii de votare în diaspora vor fi în Italia - 60, în timp ce în România vor fi deschise 16 secţii de votare, dintre care trei la Bucureşti.
Lista adreselor secțiilor de votare
Într-un comunicat de presă, reprezentanţii Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti informează că la Bucureşti, două secţii de vot vor funcţiona în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
De asemenea, câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj şi Iaşi.
Secţii de votare vor fi deschise şi în Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara.
Alegătorii sunt aşteptaţi la urne între orele 7.00 şi 21:00.
În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diaspora, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia - 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa - 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii.
Lista completă cu adresele poate fi consultată AICI.
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a tipărit aproximativ 5,6 milioane de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional, care vor fi distribuite la secţiile de votare din ţară şi din diaspora. Pentru prima dată, buletinele de vot vor fi disponibile nu doar în limba română, ci şi în cinci limbi ale minorităţilor etnice: rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară şi romă.
Controverse
O controversă a stârnit-o secţiile de vot din Rusia - reduse de la 5 la 2 -, iar o situaţie specială o constituie secţiile de vot deschise pentru locuitorii din Transnistria. Pentru locuitorii din regiunea transnistreană se vor deschide 30 de secţii de votare în localităţi aflate sub controlul autorităţilor de la Chişinău. Potrivit CEC, la data de 2 octombrie 2024, erau înscrişi 274.475 de cetăţenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
În ceea ce priveşte Rusia, vor funcţiona doar două secţii de vot, în sediul Ambasadei, după ce Ministerul de Externe a informat că este în imposibilitate de a asigura logistica pentru funcţionarea unor birouri electorale şi în alte trei oraşe ruseşti. Ca urmare, către Moscova vor fi trimise doar 20.000 de buletine de vot.
Ministrul de externe de la Chişinău, Mihai Popşoi, a declarat miercuri că sunt semnale că în Federaţia Rusă s-ar încerca organizarea unor transporturi cu alegători pentru a da impresia de aglomeraţie la cele două secţii de vot care vor fi deschise la Moscova pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul proeuropean din 20 octombrie. Ministerul de Externe al Republicii Moldova a avertizat autorităţile ruse să nu permită periclitarea procesului electoral.
Potrivit presei, unii alegători din Republica Moldova s-au trezit înregistraţi, fără a-şi fi dat acordul, pentru a vota în Rusia. Aceştia nu se regăsesc în lista electorală în localităţile unde îşi au domiciliul şi au sesizat Comisia Electorală Centrale. CEC a descoperit că majoritatea acestor alegători au solicitat să voteze la scrutinul din 20 octombrie în Rusia, însă alegătorii susţin că nu s-au înregistrat în afara ţării şi nici nu intenţionează să ajungă, pe 20 octombrie, în Rusia pentru a vota. Aceste sesizări, a menţionat preşedinta CEC Angelica Caraman, dau naştere unor bănuieli rezonabile că sistemul de înregistrare prealabilă a fost utilizat cu rea-credinţă. Potrivit şefiei CEC, s-a încercat inducerea în eroare cu privire la numărul real de cetăţeni care s-au înregistrat pentru a vota în Rusia.
Pentru alegerile prezidenţiale din 2020, Comisia Electorală Centrală a deschis 139 de secţii de votare în 36 de ţări. După primul tur de scrutin, la unele secţii din Franţa, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie şi România s-a schimbat adresa, în scopul asigurării unor spaţii mai largi pentru alegători.
La alegerile prezidenţiale din 2020 s-a înregistrat un record în ceea ce priveşte prezenţă la vot în diaspora - peste 260.000 de persoane. În total, în turul al doilea au votat 52,78% din alegătorii cu drept de vot, adică 1.650.000 de persoane, ceea ce înseamnă că diaspora a reprezentat circa 15 la sută dintre alegători. În general, diaspora este pronunţat proeuropeană.
O delegaţie de 21 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) se va deplasa în Republica Moldova în perioada 18-21 octombrie pentru a observa alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional, alături de observatori ai Adunării Parlamentare a OSCE, ai Parlamentului European şi ai Biroului OSCE pentru instituţii democratice şi drepturile omului (BIDDO). O conferinţă de presă comună este programată luni, 21 octombrie, la ora 15.00, la Chişinău.
Curtea Constituţională este cea care confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat. Candidatul ales trebuie să depuă jurământul de preşedinte în termen de 45 de zile de la scrutin.
