Război în Ucraina, ziua 134. Putin sfidează Occidentul: „Rusia nu a început încă lucrurile serioase în Ucraina”

Preşedintele rus Vladimir Putin sfidează joi Occidentul să înfrângă Rusia „pe câmpul de luptă” în Ucraina, unde americanii şi europenii şi-au accelerat livrările de armament către armata ucraineană, relatează AFP.

Rusia deţine controlul a 22% dintre terenurile agricole ale Ucrainei, iar războiul ameninţă recoltele din această vară, ceea ce ar putea agrava criza alimentară mondială, estimează cercetători de la NASA, relatează AFP.

„Grânarul lumii este în război”, iar „noi ne aflăm în primul stadiu al unei crize alimentare care probabil va afecta fiecare ţară şi fiecare persoană din lume într-un fel”, avertizează directoarea Programului NASA privind recoltele, Inbal Becker-Reshef.

Potrivit unor imagini satelitare filmate la 13 iunie de către misiunea Sentinel-2 a Agenţiei Spaţiale Europene, analizate de către Program, 22% dintre terenurile agricole ale Ucrainei se află sub controlul Rusiei, în estul şi sudul ucrainene.

Este vorba despre 28% dintre cerealele de iarnă - grâu, orz, ovăz - şi 18% dintre recoltele de vară - porumb şi floarea-soarelui -, precizează NASA în această notă.

Înaintea invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, Ucraina furniza 46% dintre recoltele mondiale de ulei de floarea-soarelui, 9% dintre exporturile de grâu, 17% dintre cele de orz şi 12% dintre cele de porumb, potrivit unor date de la Departamentul american al Agrculturii.

Perioada iulie-octombrie este este deosebit de importantă pentru agricultorii ucraineni, care recoltează cerealele de iarnă şi pe cele plantate în primăvară. Cerealele de iarnă de recoltat anul viitor se plantează până în noiembrie,

Însă agricultorii sunt afectaţi de scumpirea carburantului şi fertilizanţilor şi de ameninţarea bombardării câmpurilor.

Potrivit unor estimări ale principalei asociaţii de producători şi exportatori din Ucraina, recoltele urmează să scadă cu 40% la grîu şi cu 30% la porumb.

Ucraina este supusă de asemenea unei blocade navale ruse şi nu-şi poate exporta recoltele cu vaporul, declară un cercetător NASA de la Universitatea din Maryland, Serghei Skakun.

Închiderea Mării Azov şi blocada porturilor ucrainene de la Marea Neagră au privat pieţele de peste 25 de milioane de tone de cereale, alimentând scumpiri şi ameninţarea foametei a milioane de omaeni în lume.

Un procuror rus a cerut joi şapte ani de închisoare împotriva unui deputat al municipalităţii din Moscova, Aleksei Gorinov, care criticase ofensiva Kremlinului împotriva Ucrainei, în contextul represaliilor în masă împotriva oricărei manifestări de opoziţie în Rusia, relatează AFP, citată de Agerpres.

Gorinov, în vârstă de 60 de ani, este primul deputat de opoziţie care riscă închisoarea cu executare pentru că a criticat intervenţia Rusiei în Ucraina.

Procurorul l-a acuzat joi de „răspândirea de informaţii false despre forţele armate” şi de „inducere în eroare a unui număr mare de persoane”, potrivit unui reporter AFP prezent la audieri.

„Vă cer să recunoaşteţi vinovăţia lui Gorinov şi să-l condamnaţi la închisoare într-o colonie penitenciară pentru o durată de şapte ani”, a adăugat el, acuzându-l pe deputatul de opoziţie că ar fi fost motivat de „ură politică”.

La audierea de joi, Gorinov a declarat că este „împotriva tuturor războaielor”, dând ca exemple cele purtate în Afganistan, Cecenia şi Irak.

„Tatăl meu s-a întors invalid din al Doilea Război Mondial, iar fratele său fără un picior”, a spus el.

Gorinov a fost arestat la 26 aprilie la Moscova, iar procesul său a început la 1 iunie.

El este urmărit penal pentru „difuzare de informaţii mincinoase” despre armata rusă, un delict instituit la începutul lunii martie pentru a reduce la tăcere orice critică împotriva ofensivei în Ucraina.

Gorinov este acuzat că a acţionat „în grup” şi s-a folosit de „poziţia sa oficială” împreună cu o altă deputată municipală, Elena Kotenocikina, care a fugit din Rusia.

De formaţie avocat, Gorinov a denunţat la 15 martie „agresiunea” Moscovei împotriva Ucrainei, în timpul unei şedinţe de lucru care a fost filmată.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a telefonat joi premierului britanic Boris Johnson pentru a-i împărtăşi sentimentul său de „tristeţe” după anunţul privind demisia liderului conservator britanic, dar şi-a manifestat speranţa că această demisie nu va afectat sprijinul pe care Londra îl acordă Kievului în faţa agresiunii Rusiei, relatează agenţiile internaţionale de presă, citate de Agerpres.

„Am primit toţi această veste cu tristeţe. Nu doar eu, ci întreaga societate ucraineană, care vă simpatizează foarte mult”, a transmis Zelenski, insistând asupra recunoştinţei ucrainenilor pentru sprijinul ferm oferit de Johnson astfel încât armata ucraineană să se poată apăra în faţa trupelor ruse.

Continuarea acestui sprijin a fost confirmată de un purtător de cuvânt al lui Johnson, după discuţia cu Zelenski. „Premierul a subliniat sprijinul neclintit al tuturor partidelor britanice pentru poporul preşedintelui Zelenski şi a spus că Marea Britanie va continua să furnizeze (Ucrainei) ajutor (militar) defensiv atât timp cât va fi nevoie”, a asigurat purtătorul de cuvânt de la Downing Street.

Uniunea Europeană (UE) refuză ca Rusia să folosească reuniuni G20 în Indonezia drept o „platformă a propagandei” sale cu privire la Războiul rus din Ucraina, denunţă joi o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei europene, relatează AFP, citată de News.ro.

O reuniune a miniştrilor de Externe din statele membre G20 se desfăşoară joi şi vineri pe Insula Bali, în vederea pregătirii summitului liderilor Celor Douăzeci (G20) de puteri economice, prevăzut în noiembrie în acelaşi loc.

Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Josep Borrell nu a programat nicio întâlnire cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov în aceste două zile, anunţă seviciile de presă ale acestuia.

„Războiul îngrozitor împotriva Ucrainei şi consecinţele agresiunii Rusiei vor fi abordate în cursul acestor reuniuni, însă noi nu vom permite Moscovei să folosească G20 ca platformă a propagandei sale”, declară într-o conferinţă de presă zilnică a Comiseii Europene (CE) o purtătoare de cuvânt a lui Borrell, Nabila Massrali.

„Participarea Rusiei la un nivel înalt poate constitui o ameninţare la adresa credibilităţii, eficienţei şi pertinenţei G20”, avertizează ea.

Indonezia l-a invitat pe preşedintele rus Vladimir Putin la summitul G20, prevăzut în noiembrie, la Bali, în pofida unor presiuni ale Occidentului, mai ales Statelor Unite, în vederea unei izolări a acestuia.

Jakarta l-a invitat, ca o soluţie de compromis, şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Este exclus ca UE să boicoteze G20, pentru că acesta rămâne un forum esenţial. Trebuie să ne asigurăm că multilateralismul poate funcţiona în timp de criză”, subliniază purtătoarea de cuvânt, în contextul în care lumea se confruntă cu ameninţări ale foametei, scumpirii energiei şi alimentelor şi o accelerare a riscurilor modificărilor climatice.

Din G20, clubul celor mai mari 20 de economii din lume, fac parte state din Occident care au impus sancţiuni Rusiei, dar şi alte ţări mai rezervate, ca China, India sau Africa de Sud.

Belarusul a transferat aerodromul Ziabrovka de lângă Gomel (sud-est) sub controlul total al Rusiei, a declarat joi adjunctul şefului Direcţiei principale de operaţiuni a Statului Major al armatei ucrainene, generalul de brigadă Oleksii Gromov, într-o conferinţă de presă, informează agenţiile de presă Unian şi Liga, citate de Agerpres.

„Belarusul a transferat sub controlul total al Rusiei aerodromul Ziabrovka de lângă Gomel, unde în prezent au loc lucrări de amenajare a unei baze militare. Pe acest aerodrom se află o subunitate (divizion) de rachete Iskander-M şi una de sisteme antiaeriene S-400 Triumf ale forţelor armate ruse”, a specificat generalul Gromov.

De asemenea, Belarus aşteaptă să primească propriul sistem Iskander din Rusia, pentru care se pregăteşte intens, a adăugat generalul ucrainean.

Acesta urmează să fie instalat la unitatea militară a Brigăzii 465 de rachete a forţelor de infanterie din Belarus în oraşul Osipovici, unde a fost demarată construcţia unor hangare, potrivit generalului ucrainean.

La ora actuală, a spus Oleksii Gromov, nu există semne de formare a unor grupuri ofensive pe teritoriul Belarusului, dar sunt recrutaţi intens foşti militari în compania militară privată 'Liga' (noul nume al grupului rusesc de mercenari Wagner). Cu prioritate sunt recrutaţi foşti militari care au servit în forţele speciale sau ca piloţi.

În opinia sa, unităţi armate din Belarus ar putea fi antrenate în diversiuni împotriva Ucrainei, dar posibilitatea unei invazii la scară largă a Belarusului în Ucraina pare scăzută până acum, consideră el.

Mai devreme, şeful Direcţiei principale de informaţii, adjunct al şefului Statului Major al armatei belaruse, general-maiorul Ruslan Kosîghin, ameninţase Polonia cu lovituri cu rachete ca răspuns la posibile „provocări din partea Occidentului”, după cum a relatat agenţia oficială de presă Belta.

În cazul realizării de către Occident a unor a unor 'planuri', anume Polonia, cu infrastructura sa militară, va deveni ţinta principală a loviturilor, a declarat acesta, fără să detalieze despre ce fel de planuri ar fi vorba.

'Teritoriul Poloniei, precum şi cel al statelor baltice sunt transformate într-un poligon, unde SUA intenţionează să declanşeze un alt conflict sângeros în Europa împotriva Federaţiei Ruse şi a aliaţilor săi', a spus generalul belarus, în ton cu naraţiunea Moscovei, care se prezintă drept victimă şi se vede ca o cetate înconjurată de duşmani externi.

În finalul unei întrevederi cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Vladimir Putin declarase la sfârşitul lunii iunie că Rusia va transfera în următoarele luni sisteme de rachete Iskander-M, care pot folosi rachete balistice sau de croazieră, în versiunile lor convenţionale şi nucleare, după cum au transmis agenţiile internaţionale de presă.

Armata ucraineană anunţă joi că a preluat controlul asupra Insulei Şerpilor, la Marea Neagră, după ce a instalat steagul ucrainean pe insulă, în urmă cu câteva zile, în urma retragerii armetei ruse din acest mic teritoriu simbolic, relatează AFP.

„Ne-am restabilit efectiv controlul” asupra Insulei Serpilor, anunţă un oficial de rang înalt din cadrul Statului Major al armatei ucrainene, Oleksii Gromov, citat de agenţia ucraineană de presă Interfax-Ukraine.

Este vorba despre un „control fizic” al militarilor, precizează el.

Militari ucraineni care au participat la operaţiune s-au întors în cazărmi, anunţă el.

Gromov nu precizează dacă pe insulă au rămas militari.

„Săptămâna trecută am stabilit un control cu armele al insulei şi am împiedicat inamicul să-şi ia restul unităţilor, armamentului şi echipamentului militar”, declară el.

Ministerul rus al Apărării a anunţat că a efectuat un atac, joi dimineaţa, asupra Insulei Şerpilor, cu „rachete de înaltă precizie” şi că a omorât o parte a militarilor ucraineni care s-au dus pe insulă să plaseze un steag, provocând astfel fuga suprvieţuitorilor.

Kievul a anunţat însă încă de luni că steagul ucrainean flutura pe acest mic petic de pământ, situat în nord-vestul Mării Negre.

Această insulă a devenit emblematică încă din prima zi a invaziei ruse, când un membru al micii garnizoane ucrainene care o apăra a înjurat o navă care îi cerea să se predea.

Cucerită de Rusia, insula a fost recucerităde către Ucraina săptămâna trecută, în urma unor bombardamente intensive.

Moscova a anunţat că se retrage din acest teritoriu, „în demn de bunăvoinţă”, după ce şi-a atins „obiectivele stabilite”.

Armata ucraineană anunţă joi că a preluat controlul asupra Insulei Şerpilor, la Marea Neagră, după ce a instalat steagul ucrainean pe insulă, în urmă cu câteva zile, în urma retragerii armatei ruse din acest mic teritoriu simbolic, relatează AFP.

”Ne-am restabilit efectiv controlul” asupra Insulei Șerpilor, anunţă un oficial de rang înalt din cadrul Statului Major al armatei ucrainene, Oleksii Gromov, citat de agenţia ucraineană de presă Interfax-Ukraine.

Este vorba despre un ”control fizic” al militarilor, precizează el.

Militari ucraineni care au participat la operaţiune s-au întors în cazărmi, anunţă el.

Gromov nu precizează dacă pe insulă au rămas militari.

Moscova consideră armele nucleare doar un factor de descurajare, a declarat joi preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal rus), Valentina Matvienko, asigurând că Rusia nu le va utiliza decât în cazul unui atac nuclear împotriva sa, relatează EFE şi Interfax.

Matvienko, o apropiată a preşedintelui Vladimir Putin, a subliniat într-o conferinţă de presă, că Rusia a stabilit 'în mod precis şi strict cazurile exclusive în care acestea pot fi utilizate doar ca răspuns (Să dea Domnul ca asta să nu se întâmple niciodată!) la un atac nuclear'.

'Ne comportăm ca o ţară civilizată şi o facem deschis, o spunem public şi respectăm cu stricteţe angajamentele asumate şi facem totul pentru ca aşa ceva să nu se întâmple', a adăugat ea.

Şefa Senatului rus a declarat că ea consideră drept 'inadmisibil' să se vorbească despre posibilitatea unui atac nuclear.

'Orice persoană sănătoasă la cap, mai ales dacă este politician, înţelege că un război nuclear (...) este sfârşitul civilizaţiei umane, pur şi simplu sfârşitul planetei noastre', a concluzionat Valentina Matvienko.

O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o 'bombă ecologică', potrivit Reuters.

Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie.

Prima oară a fost lovit la câteva zile de la invazie, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite.

Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta.

'Probabil că restul încărcăturii a luat foc', indică armata, într-o declaraţie citată de Interfax-Ukraina, precizând că petrolierul a fost lovit pentru a doua oară.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus, joi, omologului său chinez Wang Yi, în cadrul reuniunii G20 de la Bali, că forțele rusești se concentrează pe protejarea populației civile din Donbas, "demilitarizarea și denazificarea Ucrainei".

Cei doi miniștri de Externe au pus accentul pe modul în care Occidentul a gestionat criza ucraineană, subliniind că "sancțiunile unilaterale" impuse de Occident "ocolind" Națiunile Unite sunt ilegale, potrivit Baha.com.

Forţele ruse au atacat din nou joi Insula Şerpilor din Marea Neagră, fiind afectat un chei ca urmare a impactului a două rachete, a anunţat purtătorul de cuvânt al administraţiei militare ucrainene din Odesa (sud), Serghei Bratciuk, pe contul său de Telegram, transmite EFE, citată de Agerpres.

Reuters informează că atacul rus s-a produs la scurt timp după ce trupele ucrainene au susţinut că au arborat steagul ţării pe insulă.

Andrii Iermak, şeful de personal al preşedintelui ucrainean, a postat joi un video pe Telegram cu trei militari care arborează un drapel ucrainean uriaş pe insulă.

Agenţia de presă Interfax, care a citat Ministerul Apărării rus, a relatat că Rusia a lovit Insula Şerpilor în Marea Neagră. Ucraina a încercat să arboreze steagul ucrainean pe Insula Şerpilor, un avion rusesc a lovit insula, a relatat şi TASS, care a citat acelaşi minister.

Şefa guvernului neozeelandez, Jacinda Ardern, a criticat joi ''eşecul'' Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în a împiedica războiul din Ucraina şi a acuzat Rusia că a impus în Consiliul de Securitate poziţia sa "coruptă moral", informează AFP, citată de Agerpres.

Ardern, care critică de multă vreme dreptul la veto al celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (China, SUA, Franţa, Regatul Unit şi Rusia), şi-a reînnoit apelul la o reformă a Naţiunilor Unite.

"Eşecul" ONU în legătură cu Ucraina este cauzat de dreptul la veto de care beneficiază Moscova, a subliniat ea în timpul unei conferinţe susţinute la Lowly Institute din Sydney, un grup de reflecţie, în timpul unei deplasări în Australia.

"Trebuie să reformăm Naţiunile Unite, ca să nu mai trebuiască să contăm pe ţări care îşi impun propriile sancţiuni", a pledat ea.

Comandamentul Operațional "Sud" al Ucrainei raportează că Rusia și-a sporit prezența navală în Marea Neagră cu cinci portavioane, două submarine și o singură navă de asalt amfibie, informează The Kyiv Independent.

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a declarat că nu trebuie să i se permită Rusiei să folosească reuniunea G20 ca platformă, având în vedere războiul din Ucraina.

"Este în interesul nostru al tuturor să ne asigurăm că dreptul internațional este respectat și aderat. Acesta este numitorul comun", a declarat Annalena Baerbock într-o declarație înainte de sosirea sa în Bali.

"Și este, de asemenea, motivul pentru care nu vom sta pur și simplu deoparte și nu vom permite Rusiei să folosească reuniunea ca platformă", a adăugat ministrul de Externe al Germaniei, potrivit Al Jazzera.

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a anunțat, joi, că trupele forțelor speciale Akhmat se vor întoarce în Republica Cecenă după ce au participat la preluarea cu succes de către Rusia a întregului teritoriu al așa-zisei Republici Populare Lugansk.

"M-am întâlnit în mod solemn cu comandanții și luptătorii distinși din rândul personalului. În numele meu și în numele președintelui rus Vladimir Putin, am transmis cuvinte sincere de recunoștință militarilor noștri care și-au îndeplinit cu onoare datoria", a declarat el pe Telegram.

"Forțele noastre speciale au demonstrat succese colosale în cursul operațiunii militare speciale. Astfel, ele au pus capăt oricăror speculații privind izolarea poporului cecen de glorioasa noastră Patrie - Rusia", a mai subliniat Kadîrov, conform Baha.com.

Ucraina a anunţat că anchetează peste 21.000 de cazuri de crime de război comise de Rusia de la startul ofensivei militare, informează BBC, citată de News.ro.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat că zilnic a primit rapoarte cu privire la 200-300 de crime de război. Ea a precizat că multe procese vor avea loc in absentia, însă trebuie să se facă dreptate şi de aceea întregul proces trebuie să continue.

Venediktova a mai spus că soldaţii ruşi care au ucis, au torturat sau au violat civili trebuie să înţeleagă faptul că este doar o chestiune de timp când vor ajunge în instanţă.

Ea a menţionat că unele dintre cazuri nu pot fi anchetate “corect şi eficient” din cauza problemelor de acces în unele zone şi la unii oameni.

În mai, Venediktova spunea că au fost identificaţi aproximativ 600 de suspecţi.

Volodimir Zelenski a subliniat că trupele ucrainene avansează în prezent în sudul țării, în special în regiunile Herson și Zaporojie, adăugând că Ucraina nu va ceda Moscovei nicio parte din teritoriul său și că "întregul teritoriu suveran al Ucrainei va fi ucrainean".

"Astăzi, publicul larg a devenit conștient de faptul că în sudul țării noastre, în zonele ocupate, accesul la rețelele de socializare, messenger și YouTube a fost închis. Forțele rusești au blocat orice posibilitate ca oamenii să afle adevărul despre ceea ce se întâmplă și despre potențialul nostru, pe care îl creștem treptat", a declarat Zelenski.

Președintele i-a îndemnat pe toți cei care pot, să le transmită oamenilor din zonele ocupate că armata ucraineană lucrează la recuperarea teritoriilor sale.

"Folosiți orice ocazie pentru a le spune oamenilor din zonele ocupate că ne amintim de ei și că luptăm pentru ei. Luptăm pentru întregul nostru sud, pentru întregul Donbas ucrainean - cea mai brutală confruntare este în prezent acolo, lângă Sloviansk și Bakhmut. Luptăm pentru regiunea Harkov. Ocupanții nu ar trebui să creadă că timpul lor pe acest pământ este de lungă durată și că superioritatea artileriei lor este eternă", a adăugat președintele Ucrainei, anunță Al Jazeera.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că artileria furnizată Kievului de țările occidentale "a început să funcționeze foarte puternic".

"În sfârșit se simte că artileria occidentală, armele pe care le-am primit de la partenerii noștri, a început să funcționeze foarte puternic. Precizia sa este exact așa cum era necesar. Apărătorii noștri bombardează depozitele și a alte puncte care sunt importante pentru logistica ocupanților", a remarcat el, potrivit Baha.com.