La Silistra, nivelul era de minus 98 cm, în timp ce la Nikopol era de minus 11 cm, la Sviștov de minus 55 cm, iar la Novo Selo de minus 70 cm, relatează novinite.com.
Măsurători mai recente efectuate de stațiile hidrometrice automate indicau condiții la fel de severe. În ultimele șase ore, nivelurile au ajuns la minus 229 cm la Kozlodui, minus 217 cm la Baikal, minus 110 cm la Ruse și minus 314 cm la Riahovo. La Novo Selo nivelul era de minus 69 cm, la Oryahovo de minus 100 cm, la Nikopol de minus 14 cm, la Sviștov de minus 53 cm, iar la Silistra de minus 98 cm.
La Ruse, fluviul a scăzut la 114 cm sub cota convențională zero, după o nouă scădere de trei cm în ultimele 24 de ore. Majoritatea stațiilor hidrometrice de pe sectorul bulgăresc au înregistrat scăderi între 1 și 3 cm, în timp ce nivelul de la Oryahovo a rămas neschimbat. Toate restricțiile pentru navele care circulă pe fluviu rămân în vigoare.
Nivelul scăzut al apei a redus semnificativ șenalul navigabil. Autoritățile raportează dimensiuni restricționate ale șenalului între kilometrii 374,10 și 610,00, cu adâncimi minime de aproximativ 1,5 metri sau chiar mai mici în mai multe zone. Printre sectoarele critice se numără insula Albina, insula Mișka, insula Vardim, zona Sviștov, insula Belene și Somovit. La insula Belene, adâncimea minimă calculată este de 15 decimetri, adică 1,5 metri.
Condițiile hidrologice dificile afectează deja navigația. O navă a eșuat în zona Lom în ultimele 24 de ore, însă autoritățile au precizat că aceasta nu blochează traficul. Situația generală rămâne complicată. Temperaturile apei Dunării, măsurate la cele cinci stații hidrometeorologice principale, variază între 26,4 și 27,3 grade Celsius.
Încă 30 de centimetri în minus la Dunăre ar putea opri centrala Kozlodui
Nivelul extrem de scăzut al fluviului provoacă, de asemenea, îngrijorări cu privire la funcționarea Centralei Nucleare Kozlodui, care depinde de Dunăre pentru sistemul său de răcire. Expertul în energie nucleară și fostul președinte al Consiliului de Administrație al CNE Kozlodui, Georgi Kaschiev, a avertizat că o nouă scădere de 20 de centimetri ar putea duce, în cele din urmă, la oprirea centralei.
Kaschiev a declarat că fluviul a atins cel mai scăzut nivel înregistrat în acest an la stația de pompare de la mal care furnizează apă pentru sistemul de răcire al centralei. Nivelul apei este în prezent de aproximativ 20,62 metri deasupra nivelului mării, iar până la atingerea primului prag critic mai sunt doar aproximativ 10-12 centimetri.
„Dacă mai scade cu 20 cm, atunci centrala ar trebui oprită”, a declarat Kaschiev, explicând că programul de operare al centralei prevede reducerea puterii atunci când este atins primul prag.
Principala problemă este funcționarea pompelor care aduc apa din Dunăre către centrală. O scădere suplimentară a nivelului ar putea face ca acestea să intre într-un regim de cavitație, în care se formează bule de aer și vapori în apă, ceea ce poate produce vibrații puternice și poate deteriora echipamentele. Pompele ar trebui oprite înainte de a se ajunge în această situație, ceea ce ar lăsa o cantitate insuficientă de apă pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și ar impune oprirea centralei nucleare.
Kaschiev a precizat că oprirea ar trebui realizată preventiv cu aproximativ o zi și jumătate înainte ca pompele stației de la mal să nu mai poată funcționa în condiții de siguranță. În prezent, însă, prognozele indică doar o scădere treptată a nivelului apei, iar el nu se așteaptă ca primul prag critic să fie atins în următoarele două săptămâni.
„Datele istorice arată că nivelul scăzut al Dunării a persistat adesea până la jumătatea lunii octombrie”, a spus Kaschiev, adăugând că situația rămâne incertă.
Sistem diferit de răcire la Kozlodui față de centralele din România și Ungaria
Configurația sistemului de răcire al centralei Kozlodui este diferită de cea a centralelor nucleare din România și Ungaria. Cernavodă, în România, și Paks, în Ungaria, sunt amplasate direct pe malurile Dunării și preiau apa pentru răcire direct din fluviu. Kozlodui, în schimb, a fost construită la aproximativ șapte kilometri de Dunăre, ceea ce a necesitat construirea unei mari stații de pompare pe mal și a unui canal de șapte kilometri pentru transportul apei până la centrală.
Stația de pompare, construită la începutul anilor 1970 și extinsă ulterior pentru a deservi unitățile 3-6, are 34 de pompe, dintre care mai puțin de 20 sunt necesare pentru operațiunile de răcire. Apa este transportată către centrală prin canal, după care ajunge la o stație centrală de pompare care o distribuie către sistemele necesare.
Apa este utilizată în principal pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și pentru condensarea aburului. După ce temperatura apei crește cu aproximativ 11-12 grade Celsius, aceasta este evacuată înapoi în Dunăre printr-un al doilea canal.
Kaschiev a subliniat că factorul esențial pentru funcționarea pompelor nu este pur și simplu cantitatea de apă aflată sub colectoarele de admisie, ci înălțimea coloanei de apă de deasupra acestora. Această coloană asigură presiunea necesară pentru funcționarea normală a pompelor.
Nivelul recomandat a fost deja depășit în sens negativ cu aproximativ 10 centimetri, a spus el, însă acest lucru nu împiedică încă funcționarea pompelor. Pericolul ar crește în cazul unei noi scăderi, deoarece ar putea apărea cavitația atunci când bulele de aer pătrund în sistem și provoacă vibrații puternice.
Centrale nucleare din Europa au redus producția din cauza secetei
Problema nu este unică pentru Bulgaria. Nivelurile scăzute ale râurilor și temperaturile ridicate au determinat deja centrale nucleare din România, Ungaria, Franța, Slovenia și Elveția să oprească reactoare sau să își reducă producția.
În România, centrala nucleară de la Cernavodă a început procedurile pentru oprirea controlată a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire, transmite Ministerul Energiei.
