Noi masuri de securitate in estul Europei, de teama unui atac al Rusiei. Trupele NATO ar putea fi stationate permanent
NATO ar trebui sa aiba trupe stationate permanent in estul Europei pentru a asigura protectie impotriva unor eventuale actiuni agresive ale Rusiei.
Sunt precizarile facute de doi fosti decidenti politici americani intr-un raport care ar putea amplifica tensiunile din relatia cu Moscova, a transmis The Guardian in editia online de marti.
Cu doar cateva saptamani inaintea Summitului NATO de la Varsovia, Nicholas Burns, fost ambasador american la Alianta Nord-Atlantica, si generalul James Jones, fost comandant suprem aliat pentru Europa, fac apel la instalarea de trupe aeriene, maritime si terestre permanente in tarile baltice (Estonia, Letonia si Lituania), Polonia, Romania si Bulgaria.
Tarile NATO discuta deja despre planuri privind crearea unei forte rotative de pana la 4.000 de militari in estul Europei, reaminteste The Guardian.
Ministrii apararii ar urma sa parafeze aceste planuri la o reuniune la 7 iulie care va preceda summitul NATO. Cresterea numarului de trupe in estul Europei vine in intampinarea unei vechi solicitari a statelor din flancul estic al NATO.
In raportul lor, realizat pentru think-tank-ul Atlantic Council, cei doi fosti decidenti politici americani isi exprima dorinta ca forta NATO sa devina permanenta "atat timp cat Rusia isi mentine pozitia agresiva".
Potrivit lui Nicholas Burns, consilier al candidatei democrate la Casa Alba Hillary Clinton, prezenta permanenta a unui 'numar mic, dar simbolic' de militari i-ar arata presedintelui rus Vladimir Putin ca NATO este serioasa in ceea ce priveste apararea colectiva. "Nu vorbim despre a desfasura un numar mare de trupe la frontiera, ci despre o forta suficienta pentru ca Putin si conducerea Rusiei sa inteleaga faptul ca vom proteja statele baltice si Polonia", a precizat el.
Orice astfel de decizie ar urma sa fie considerata drept act ostil de catre Kremlin. Moscova sustine ca intentia de a amplasa batalioane rotative in Polonia si statele baltice ar incalca un acord din 1997 conform caruia NATO nu poate sa amplaseze "forte de lupta substantiale" in Europa. Acordul prevede de asemenea ca orice intarire "poate avea loc in cazul unei aparari impotriva amenintarii unei agresiuni".
NATO afirma ca respecta intelegerea din 1997 si ca nu desfasoara un numar 'substantial' de militari.
Burns respinge afirmatiile ca stationarea permanenta de trupe ar putea fi vazuta ca o masura agresiva sau ca este vorba de forte de lupta substantiale. "Suntem o organizatie de aparare colectiva. Prin instalarea unui numar mic de militari in Estonia, Letonia, Lituania si Polonia, ne afirmam pur si simplu dreptul legal de a proteja aceste tari in mod defensiv", a subliniat el.
In raportul celor doi fosti decidenti politici se mai recomanda ca Alianta Nord-Atlantica sa continue "sa dezvolte, sa desfasoare si sa integreze apararea antiracheta colectiva", precum si "sa accelereze infrastructura cibernetica din flancul estic".
De asemenea, NATO ar trebui sa incerce sa creeze o misiune maritima in regiunea Marii Negre, care sa fie condusa de Romania, Bulgaria si Turcia si care sa includa si tari partenere precum Georgia si Ucraina, "ca raspuns la anexarea ilegala de catre Rusia si militarizarea ulterioara a Peninsulei Crimeea", se mai arata in raport.
