Liderul laburist este acuzat de către unii dintre deputați de faptul că a mințit Parlamentul atunci când a dat asigurări că procedura a fost respectată la această numire, iar opoziția îi cere să demisioneze.
Luni, președintele Camerei Comunelor, Lindsay Hoyle, a anunțat că a aprobat organizarea acestui vot la cererea „multor” deputați, inclusiv a șefei Partidului Conservator (Tories), Kemi Badenoch, aflată în opoziție.
Potrivit unor dezvăluiri ale cotidianului The Guardian, la 16 aprilie – confirmate ulterior de către Guvern –, Ministerul de Externe i-a acordat, în ianuarie 2025, o abilitare în domeniul securității lui Peter Mandelson, în vederea postului de ambasador, în pofida unui aviz negativ al serviciului însărcinat cu controlul antecedentelor.
Premierul, care a anunțat în decembrie 2024 că vrea să-l numească în post, a dat asigurări că nu era la curent și l-a destituit pe funcționarul cu cel mai înalt rang de la Foreign Office pentru că nu l-a informat cu privire la acest lucru.
El a negat acuzațiile potrivit cărora Downing Street a exercitat presiuni asupra Foreign Office pentru a aproba această numire mai rapid.
Audierea și majoritatea din Parlament
Marți, un fost șef de cabinet, Morgan McSweeney, care a recomandat numirea lui Peter Mandelson și care a demisionat între timp, urma să fie audiat într-o comisie parlamentară.
Keir Starmer dispune de o foarte largă majoritate în Camera Comunelor, iar astfel moțiunea supusă votului este necesar să fie susținută de mulți parlamentari laburiști pentru a fi adoptată.
Acuzații și precedentul Boris Johnson
Șeful Guvernului a acuzat luni seara opoziția de faptul că vrea să dea o „lovitură politică”, într-un interviu acordat Sky News, și a apărat „transparența” Guvernului său, care s-a angajat să publice documentele legate de numirea lui Peter Mandelson.
Keir Starmer l-a destituit pe Peter Mandelson în septembrie 2025, după o nouă serie de dezvăluiri cu privire la prietenia acestuia cu Jeffrey Epstein.
Poliția britanică a deschis între timp o anchetă care îl vizează pe Peter Mandelson, suspectat de faptul că a comis o încălcare în exercitarea funcției oficiale.
El este acuzat că i-ar fi transmis finanțistului american, mort în închisoare în 2019, documente sensibile, în perioada în care era ministru (2008–2010).
Ultimul premier care a fost supus unei astfel de anchete parlamentare este conservatorul Boris Johnson, în timpul scandalului „Partygate”, în urma unor petreceri organizate la Downing Street în plină pandemie de COVID-19.
Boris Johnson a demisionat în 2023 din mandatul de deputat, imediat după publicarea unor concluzii copleșitoare ale acestei anchete.
