Povestea românului a cărui firmă a realizat construcții pentru NATO și Comisia Europeană

×
Publicitate

Anul acesta, aveţi în plan să vă construiţi o casă, sau măcar să renovaţi una, dar nu găsiţi muncitori serioşi? Nici nu aveţi cum! Cei mai buni sunt plecaţi în străinătate.

Construcţiile din Belgia, de exemplu, sunt ridicate de meşterii noştri, iar multe dintre firmele din domeniu sunt ale românilor.

''Inspectorul Pro'' a fost pe şantierele din Bruxelles şi a descoperit cum s-ar putea dărâma mitul lui „merge şi aşa".

Aproape pe fiecare şantier din Belgia auzi vorbindu-se româneşte. În ultimii trei ani, numărul muncitorilor din construcţii aproape s-a dublat, după ce în ţări precum Italia sau Spania, bula din domeniul imobiliar s-a spart.

La 6 dimineaţa, într-o hală închiriată lângă Bruxelles, Cosmin Rață îşi întâmpină angajaţii, toţi români.

La firma lui, specializată în acoperişuri, lucrează 40 de oameni care iau în medie câte 2.500 de euro. Are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro şi se mândreşte cu lucrări realizate la clădirile Comisiei Europene, NATO sau la Aeroportul Charleroi din Bruxelles.

Cosmin Râță, antreprenor Belgia: „Uitaţi-vă sunt român şi am reuşit să am lucrări cu statul belgian şi fără să fie cu dedicaţie. Sistemul este făcut de asemenea manieră încât nu poţi să fii o firmă nouă care de mâine lucrează cu statul şi de mâine ai doi angajaţi şi lucrează pe proiecte de câteva milioane de euro. Totul este pe baza unor criterii şi obţii clase de antrepriză în funcţie de capacitatea ta financiară, de vechimea în muncă şi referinţele pe care le ai şi începi cu lucrări de tipul 1, care sunt lucrări de 70 de mii de euro apoi creşti până la lucrări de câteva milioane de euro."

În Belgia, un constructor este obligat, prin lege, să garanteze 10 ani fiecare lucrare. În plus, plăteşte asigurări uriaşe care să acopere eventualele probleme. În plus, depune o garanţie financiară care poate ajunge până la 10 la sută din valoarea proiectului.

Cosmin Râță: „Suntem foarte solicitaţi. Oamenii sunt foarte serioşi şi odată ce schimbăm mentalitatea românească de 'lasă că merge aşa', românii chiar fac treabă bună. Imaginaţi-vă că am lucrat proiecte la Comisia Europeană şi ai infiltraţii de apă şi îți cade pe serverul unui calculator, consecinţele sunt foarte mari".

Începuturile lui Cosmin nu au fost deloc uşoare. De loc din Craiova a ajuns în Belgia în 2003, îndrăgostit fiind de o tânără pe care a cunoscut-o într-o drumeţie, în munţii noştri. Proaspăt absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice, cu 40 de euro în buzunar, un sac de dormit şi o viză turistică, şi-a urmat inima, doar că povestea de dragoste s-a stins în câteva luni.

Cosmin Râță: „M-a rănit în orgoliul meu de oltean, tu nu ai niciun viitor aici, nu ştii franceză, nu ştii flamandă, eu sunt la universite Libre de Bruxelles, şi tu un roman care abia ai ajuns nu ai niciun fel de act, pe vremea aia România nu era în Uniunea Europeană."

Orgoliul rănit l-a determinat să înveţe franceza, iar în 6 luni a fost acceptat la aceeaşi Universitate, unde s-a specializat în gestionarea afacerilor. De dormit, a dormit pe unde a apucat.

Cosmin Râță
: „Mi se ridică părul pe mine când mă gândesc la asta. Locuiam în acea cămăruţă, într-un mini subsol şi acolo erau rozătoarea şi îmi rodeau cursurile şi a fost un şoc destul de mare."

A spălat vase, la negru, în restaurantele belgiene. Şi, împreună cu fratele lui, venit şi el în Belgia, a muncit în constructiii cu ziua. Aşa a ajuns pe acoperişul unei clădiri a Comisiei Europene.

Cosmin Râță: „Dacă la prânz ei luau pauză de masă, noi luăm pauză de masă mai puţin şi le luăm sculele din mână şi le spuneam, 'daţi-ne să facem ce faceți și voi', şi cred că asta a făcut diferenţa. Atitudinea şi motivaţia noastră pentru că i-am ajutat să termine acel proiect la timp pentru că după lucrările s-au legat destul de bine."

Au trecut 15 ani de atunci, iar firma lui Cosmin realizează anual peste 150 de mii de metri pătraţi de acoperişuri, simple sau verzi. A apărut şi sufletul pereche, mai bine spus Irina, venită în Belgia cu un internship la o fabrică de bere. Au împreună trei copii şi o casă frumoasă la periferia oraşului Bruxelles, în care se vorbeşte doar limba română.

Cosmin Râță: „Sufletul meu este în România. Am dori să ne întoarcem să fim parte a schimbării."

Cosmin ne-a arătat şi un proiect în curs: cinci clădiri cu 136 de locuinţe sociale. El face acoperişurile, iar o altă firmă a unor români lucrează la faţade. Sunt 14 muncitori, iar patronii sunt doi fraţi din Suceava. Cel tânăr are 25 de ani şi lucrează cot la cot cu angajaţii lui.

Muncitorul român învaţă destul de repede, în Belgia, că nu merge oricum. Are însă o motivaţie financiară, se bucură de respectul angajatorului, dar şi de protecţia statului. Birocraţia e complicată şi în Belgia, cu o precizare, sistemul funcţionează.

Articol recomandat de sport.ro
Lovitură pentru Ana Bărbosu! Suspendare aspră pentru româncă + Ce urmează
Lovitură pentru Ana Bărbosu! Suspendare aspră pentru româncă + Ce urmează
Citește și...
România, grânarul Europei, importă semințele de grâu, în loc să le producă la Institutul Fundulea. Dezinteres și ilegalități

România a ajuns să importe până și sămânța de grâu. Deși boabele pe care încă le producem în Institutul de la Fundulea sunt de foarte bună calitate, acestea acoperă puțin peste o treime din necesarul pentru agricultură.

Spitalul cu normă de internări pentru a primi bani de la stat. ”Bunicul, bunica, mama, tata... Așa se internează, în familie”

Angajații Spitalului Turnu Măgurele au vorbit despre internările fictive și au declarat că șefii le-au cerut să aducă actele rudelor pentru aceste ilegalități. Era ca un fel de normă de lucru, pentru a-și încasa leafa. 

Internări fictive în spitalele din România. Banii pentru bolnavi sunt risipiți pe lefuri în unități fără pacienți

Sistemul de sănătate din România a generat situații absurde: multe spitale depind de numărul de pacienți pentru a primi fonduri, ceea ce duce la internări fictive. De teamă să nu-și piardă postul, unii angajați s-ar implica în aceste falsuri.

Recomandări
Moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost depusă la Parlament. Au fost strânse semnăturile

Moţiunea de cenzură iniţiată de grupurile parlamentare PSD, AUR şi PACE - Întâi România a fost depusă marţi la Parlament.

Detalii din culisele elaborării moțiunii de cenzură PSD-AUR: Cum au amplificat episodul „șobolanii”

PSD, AUR și PACE au anunțat că vor depue marți la Parlament moțiunea de cenzută împotriva Guvernului Bolojan. În cadrul pregătirii moțiunii, inițiatorii au operat modificări semnificative de formulare în textul documentului.

Oficial. S-a stabilit data moțiunii de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan. Când se votează

Moţiunea de cenzură depusă de PSD, AUR şi PACE - Întâi România va fi citită miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar pe data de 5 mai va fi dezbătută şi votată.