Polonia, Norvegia și Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic a doua zi după exploziile de la Nord Stream 1 și 2
Statele nordice și Germania investighează scurgerile majore de gaz din conductele Nord Stream 1 și 2, din Marea Baltică.
Dacă la început se vorbea despre trei spărturi în cele două conducte, noi verificări arată că ar putea fi vorba despre patru, de mari dimensiuni.
Dacă suspiciunile inițiale planau asupra Rusiei, prinde contur și ipoteza că în spatele exploziilor ar fi americanii. Statele Unite au negat vehement că ar fi implicate. La fel și Rusia.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Între timp, țările nordice tratează incidentul ca pe un potențial atac la securitatea din regiune.
În largul insulei daneze Born-holm, se tot scurg gaze din conducta Nord Stream 1, de la începutul săptămânii. Ar putea dura şi două săptămâni până când conductă va pierde tot gazul rezidual, spun experţii. Abia apoi poate începe ancheta. Pentru moment, Danemarca, Norvegia şi Suedia au intrat în alertă și se tem de noi operațiuni de sabotaj, care ar pune în pericol securitatea regională.
Morten Bødskov, ministrul Apărării Danemarca: ”Asta încercăm să ne lămurim acum. Nu e nicio îndoială că ceea ce s-a întâmplat e foarte grav. Nu e o coincidență, e ceva plănuit. De această cauză, printre altele, am avut discuții cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, pentru că e o situație serioasă”.
Și Norvegia, țara europeană cu cele mai mari rezerve de gaze și petrol, s-a mobilizat.
Jonas Gahr Støre, prim-ministul Norvegia: ”Suntem preocupați să asigurăm securitatea propriilor noastre instalații de gaze și petrol și am sporit nivelul de precauție în ceea ce le privește”.
Ivar Strommen, ofițer în Marina Regală norvegiană: ”Europa au putea înlocui gazul rusesc, dar dacă am avea probleme și cu livrarea gazului norvegian, atunci economia europeană s-ar prăbuși. Ar fi o iarnă întunecată și rece”.
Oficialii Uniunii Europene și ai NATO au preluat ideea unui sabotaj și au transmis fără echivoc faptul că Rusia e prima pe lista de potențiali suspecți.
Arvydas Anušauskas, Ministrul Apărării Lituania: ”Suedezii au înregistrat, de exemplu, explozii și alte fenomene. Cred că investigația va arăta ce s-a întâmplat. Dar e clar cui i-a prins bine. Înainte de toate, Gazpromul are de câștigat”.
Și fostul director al CIA John Brennan arată spre Moscova.
John Brennan, Director CIA: ”Cred că e un semnal către Europa, cum că Rusia poate lovi și dincolo de granițele Ucrainei. Așa că cine știe ce mai poate plănui (Putin) mai departe. Dar cred că e cu certitudine un sabotaj și Rusia este cu siguranță principalul suspect”.
Rușii, pe de altă parte, resping vehement acuzațiile venite de la statele occidentale.
Dmitry Peskov: ”Să faci asemenea insinuări este previzibil, stupid şi absurd. Îndemn pe toată lumea să gândească înainte de a deschide gura. Aşteptam informaţii detaliate de la danezi şi suedezi. Ei au multe echipamente de monitorizare în zona. Așa că nimeni nu poate, teoretic, să se apropie de conducte fără să fie depistat”.
Potrivit unor surse citate de ziarul german Der Spiegel, detonarea era imposibilă fără implicarea scafandrilor sau a unui submarin. Țevile gazoductului, plasate la o adâncime de aproximativ 100 de metri, sunt deosebit de rezistente, dintr-un amestec de oțel și beton armat. Ar fi fost nevoie de echivalentul a cel puțin 100 de kilograme de dinamită pentru a le sparge.
Printr-o coincidență remarcabilă, a doua zi după explozii, Polonia, Norvegia și Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, ce le va permite polonezilor și europenilor să-și asigure securitatea energetică și să scape de dependența de gazele rusești.
"Ucraina nu poate şi nu va suporta nicio încercare a Rusiei de a pune mâna pe vreo parte a pământului nostru", a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său zilnic, potrivit site-ului preşedinţiei, scrie News.ro.
Un tribunal rus a dispus, miercuri, arestarea a trei tineri poeţi care au participat la o lectură literară împotriva mobilizării anunţate de autorităţi pentru războiul din Ucraina, unul dintre ei susţinând că a fost violat de poliţie în timpul arestării.
De la începutul lunii septembrie, mii de cetățeni ruși au trecut granița Rusiei cu Georgia. Dar din 21 septembrie, când a fost Putin a anunțat mobilizarea militară parțială, aproximativ 10.000 de persoane au trecut zilnic frontiera.
Oficialii europeni de securitate au observat, luni și marți, nave militare rusești în apropierea scurgerilor de gaze de la conductele Nord Stream, potrivit unor surse al CNN.
