Politico: Trump a fost convins că Rusia nu vrea pace. Liderii UE îl presează să accepte o strategie comună pentru negocieri
O coaliție de lideri europeni l-a convins pe președintele american Donald Trump că Rusia nu este interesată să încheie războiul din Ucraina și trebuie forțată să ajungă la masa negocierilor, scrie POLITICO.
Acum, aceștia trebuie să convingă imprevizibila administrație de la Casa Albă să cadă de acord asupra modului în care acest lucru poate fi realizat.
O serie intensă de vizite diplomatice desfășurate în ultima săptămână i-a adus la masa negocierilor pe oficialii de rang înalt de pe ambele maluri ale Atlanticului, pentru a discuta despre noi restricții financiare și despre planuri de blocare a fluxurilor de petrol și gaze rusești.
O echipă tehnică de nivel înalt din partea Uniunii Europene a fost trimisă la Washington pentru a lucra la detaliile acestor propuneri, ale căror obiective principale beneficiază deja de un acord de principiu, au declarat pentru POLITICO mai mulți oficiali și diplomați.
„Trump este, în sfârșit, de partea noastră. Întrebarea este acum: cum armonizăm cele două abordări?”, a afirmat un diplomat european, sub protecția anonimatului, în contextul discuțiilor care s-au purtat cu ușile închise.
În timp ce Uniunea Europeană finalizează un nou pachet de sancțiuni — al 19-lea de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, începută de Vladimir Putin în februarie 2022 — negociatorii recunosc, în discuții informale, că cele mai eficiente măsuri trebuie aplicate în strânsă colaborare cu Statele Unite.
Deși există un consens larg asupra necesității de a-l forța pe Putin să vină la masa negocierilor, abordările diferă: administrația Trump preferă să recurgă la instrumente comerciale, precum tarifele vamale, pentru a reduce resursele financiare ale Kremlinului, în timp ce Uniunea Europeană susține impunerea de sancțiuni directe asupra companiilor și instituțiilor financiare care colaborează cu Moscova.
Un al doilea diplomat european a avertizat că se așteaptă la „discuții tensionate” cu partea americană privind metodele concrete de sancționare a Rusiei.
Linii roșii
Președintele american le-a transmis oficialilor europeni, în această săptămână, că intenționează să impună un tarif vamal de 100% pentru India și China, din cauza achizițiilor de energie rusească, cu condiția ca și Uniunea Europeană să adopte o măsură similară. Însă, o astfel de decizie este considerată imposibilă din punct de vedere economic și politic pentru UE.
O astfel de propunere contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, mai ales în contextul în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reafirmat opoziția față de tarife, subliniind că „tarifele sunt, de fapt, taxe” suportate de consumatorii interni.
Impunerea unor tarife asupra Indiei — cu care Bruxelles-ul este aproape de finalizarea unui acord comercial major — și asupra Chinei, un partener economic esențial pentru economia deschisă a UE, ar reprezenta un act de auto-sabotaj de proporții.
„Noi nu folosim tarife. Suntem un bloc comercial. Suntem exportatori. Exporturile reprezintă motorul economiei europene. Este în ADN-ul nostru”, a declarat Agathe Demarais, cercetătoare principală în politici publice la Consiliul European pentru Relații Externe.
„Este, pur și simplu, o modalitate prin care administrația Trump formulează o cerere nerealistă către partenerii săi”, a adăugat Demarais. „Partenerii vor refuza, pentru că nu există nicio șansă ca UE să impună tarife — mai ales la un asemenea nivel — asupra Chinei și Indiei, ca apoi Washingtonul să spună: ‘Partenerii noștri nu vor să colaboreze, deci nici noi nu putem merge mai departe.’”
O discuție recentă, inițiată de președinția daneză a Consiliului UE și consultată de POLITICO, a analizat în ce măsură capitalele europene ar fi dispuse să impună tarife comerciale Rusiei, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni pregătit de blocul comunitar. Potrivit mai multor diplomați familiarizați cu conținutul discuțiilor, ideea a fost primită cu reticență de miniștrii europeni în cadrul reuniunii din luna trecută.
Sprijin pentru Trump
Președintele SUA a cerut, totodată, Europei să înceteze complet achizițiile de combustibili fosili din Rusia — o sursă majoră de finanțare pentru armata Kremlinului — oferind astfel un argument suplimentar pentru liderii UE care pledează deja pentru stoparea totală a importurilor din această țară.
Joi, secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a sosit la Bruxelles pentru o serie de întâlniri, având ca obiectiv finalizarea detaliilor unui acord convenit între Donald Trump și Ursula von der Leyen. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană s-ar angaja să achiziționeze gaze naturale, petrol și combustibil nuclear din Statele Unite, într-un volum suplimentar estimat la 750 de miliarde de dolari.
„Sunt obiective ambițioase privind importurile de energie”, a declarat Wright în cadrul unei conferințe telefonice cu presa. „Desigur, SUA poate furniza aceste volume, însă vorbim despre un cadru care presupune o extindere semnificativă a comerțului energetic de partea noastră... Exporturile americane de gaz natural lichefiat vor crește pentru a înlocui gazul rusesc care încă mai ajunge în Europa.”
La conferința de presă ce a urmat întâlnirii cu omologul american, comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a precizat că intenționează să accelereze angajamentul UE de a opri complet importurile de gaz natural din Rusia până la sfârșitul anului 2027 — un termen care ar putea fi chiar devansat, dacă se ajunge la un compromis între statele membre.
„Am înaintat o propunere pentru interzicerea importurilor de gaz rusesc”, a afirmat Jørgensen. „Pentru ca această măsură să nu ducă la creșteri de prețuri sau la riscuri privind securitatea aprovizionării în Europa, avem nevoie de sprijinul prietenilor noștri americani. Trebuie să importăm mai mult GNL din Statele Unite.”
Pe lângă faptul că reprezintă o oportunitate comercială semnificativă pentru SUA, această propunere oferă și un avantaj strategic Bruxelles-ului în negocierile cu state membre apropiate de Moscova, precum Ungaria și Slovacia, care continuă să se opună planurilor de decuplare totală de Rusia.
