Oficiali occidentali afirmă că Alianța analizează utilizarea dronelor asistate de inteligență artificială, ca parte a unui efort amplu de consolidare a apărării. Scopul nu este însă autonomia completă. În schimb, sistemele ar putea ajuta la pilotarea dronelor, în timp ce operatorii umani ar urma să decidă ce ținte sunt lovite, potrivit Politico.
Abordarea este similară cu cea folosită deja de Ucraina. Țara integrează tot mai mult inteligența artificială în operațiunile cu drone, însă atât militarii, cât și companiile din industria tehnologiei de apărare au subliniat în repetate rânduri că oamenii trebuie să rămână în centrul luptei, chiar dacă războiul devine tot mai robotizat.
Pentru NATO, dronele asistate de inteligență artificială ar urma să facă parte din Inițiativa de Descurajare pe Flancul Estic – Eastern Flank Deterrence Initiative (EFDI) –, o rețea digitală pentru câmpul de luptă pe care Alianța o construiește pentru a monitoriza amenințările de-a lungul frontierelor sale cu Rusia și Belarus, care se întind din nordul Finlandei până la Marea Neagră.
Noul concept include mii de drone, senzori și sateliți conectați cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a detecta eventualele încălcări ale teritoriului aliat și a respinge atacurile, ca primă linie de apărare. Forțele militare convenționale, precum tancurile, avioanele de luptă și artileria, vor rămâne însă coloana vertebrală a apărării.
Maiorul Ben Schiff, ofițer al Armatei SUA specializat în operațiuni software, a declarat pentru Bild – care, la fel ca Business Insider și POLITICO, face parte din Axel Springer Global Reporters Network – că atât Ucraina, cât și Rusia se bazează în continuare pe oameni pentru controlarea dronelor.
Deși unele sisteme dispun de inteligență artificială sau de capacități de învățare automată care permit scurte perioade de autonomie în timpul zborului, pilotarea este realizată în principal de operatori aflați la sol.
Schiff a declarat că „cele mai plictisitoare părți ale zborului” – atunci când dronele survolează câmpul de luptă în căutarea unor ținte – ar trebui automatizate. Însă, atunci când trebuie decis ce anume va lovi drona, intervine omul.
„Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp”, a declarat Schiff la sediul Armatei SUA pentru Europa și Africa din Wiesbaden, Germania.
Schiff este manager de produs pentru EFDI Data Backbone, un sistem aflat în dezvoltare, conceput pentru a ajuta forțele NATO să detecteze, să clasifice, să distribuie și să utilizeze informațiile rapid și la scară largă.
Această infrastructură conectează sisteme informatice și de comandă incompatibile din mai multe țări aliate, permițând transmiterea în timp real a datelor de la senzorii desfășurați în teren până la centrele de comandă.
Obiectivul este de a ajuta NATO să depășească actualul sistem liniar – denumit „kill chain” –, în care informațiile circulă de pe linia frontului către factorul de decizie și apoi înapoi pe câmpul de luptă, și să treacă la un „kill web”, în care datele provenite de la senzori pot fi transmise rapid către sistemele de armament și operatori.
„Valoarea unei drone, a unui senzor sau a unei alte capacități nu este determinată exclusiv de performanța sa individuală”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa și Africa. „Eficiența sa depinde de cât de bine se integrează în ecosistemul operațional mai larg.”
NATO învață din experiența Ucrainei
Ucraina este deja un pionier în integrarea inteligenței artificiale în operațiunile militare.
Pe câmpul de luptă, Ucraina a făcut progrese semnificative în utilizarea inteligenței artificiale pentru funcții precum sprijinirea procesului decizional, navigarea dronelor, ghidarea în faza finală și creșterea preciziei, a declarat Andrii Hrytseniuk, directorul general al platformei ucrainene de inovare Brave1, susținută de stat.
În această primăvară, Hrytseniuk a declarat pentru Business Insider, la Kiev, că peste 200 de companii locale dezvoltau componente bazate pe inteligență artificială pentru drone, rachete, radare și alte sisteme. Cu toate acestea, reprezentanții industriei insistă că mașinile nu vor controla dronele de la începutul până la sfârșitul misiunii.
Wild Hornets, producătorul popularei drone de interceptare Sting, a declarat, de asemenea, pentru Business Insider, în luna mai, că inteligența artificială va fi integrată treptat în aproape fiecare etapă a operațiunilor de zbor – detectarea și identificarea țintelor și, ulterior, ghidarea în faza finală.
Un purtător de cuvânt al companiei a precizat că oamenii vor lua în continuare decizia finală privind ținta care trebuie lovită. Deoarece Rusia își schimbă constant tacticile, operatorii dronelor de interceptare trebuie să urmărească aceste modificări și să facă ajustările necesare, a explicat acesta.
Pe măsură ce sistemele autonome devin tot mai răspândite pe câmpul de luptă din Ucraina, comandanții au declarat, de asemenea, pentru Business Insider că oamenii trebuie să rămână implicați în procesul decizional.
Grek, indicativul unui comandant de companie care coordonează sisteme robotizate în Regimentul 21 de Sisteme fără Pilot „Kraken” al Ucrainei, a declarat că obiectivul este de a „permite oamenilor să se concentreze asupra sarcinilor în care judecata umană are cea mai mare valoare”.
Ofițerii Armatei SUA au subliniat că NATO folosește experiența operațională din Ucraina pentru a-și fundamenta planificarea militară în vederea unei eventuale confruntări viitoare.
„Nu copiem Ucraina”, a declarat căpitanul Ronan Sefton. „Învățăm de la Ucraina.”
