Politico: Cine sunt cei 12 deputaţi europeni „care contează cu adevărat”. Printre ei se numără şi o româncă

parlamentul european
Getty

Există multe lucruri la care trebuie să fiţi atenţi în noua cohortă care intră în Parlamentul European - inclusiv, desigur, la oameni, scrie Politico.

În cadrul rubricii „Ghid de supravieţuire la Bruxelles”, publicația prezintă câteva dintre „figurile-cheie din paleta politică”.

Printre ele se numără şi Adina Vălean, comisarul pentru transporturi din actualul executiv european în funcţie.

Intitulat „Deputaţii europeni care contează cu adevărat”, articolul descrie în câteva cuvinte 12 deputaţi europeni „pe care trebuie să îi urmăriţi în noul mandat”.

Adina Vălean, prezentată drept „specialist în transporturi”, tocmai a câştigat un nou mandat de deputat european şi face parte din familia politică a Partidului Popular European (PPE).

Citește și
parlamentul european
România are un singur președinte de comisie în Parlamentul European. În mandatul trecut am avut doi

Actualul comisar pentru transporturi, Adina-Ioana Vălean, este de aşteptat să părăsească locul din colegiu pentru a prelua funcţia de europarlamentar - care nu va fi nouă pentru ea, având în vedere că face parte din Parlament de mai bine de 10 ani (ocupând funcţii relevante precum vicepreşedinte şi preşedinte al comisiilor ENVI - mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară - şi ITRE - industrie, cercetare şi energie).

Deşi România ar putea să o aleagă din nou pentru a o propune comisar, şansele unui al doilea mandat la Berlaymont pentru Vălean par reduse, scrie Politico. Cu toate acestea, experienţa sa în sectorul transporturilor este de natură să joace în favoarea sa atunci când grupurile politice atribuie posturile şi dosarele prioritare în noua legislatură. Şi funcţia de preşedinte al Comisiei TRAN rămâne vacantă după ce Karima Delli nu a candidat pentru realegere, observă Politico.

În ultimii cinci ani, Vălean a trebuit să negocieze dosare delicate privind sectoarele rutier, feroviar, maritim şi aviatic. De asemenea, a trebuit să se ocupe de închiderea frontierelor în cadrul pieţei unice din cauza Covid şi a războiului din Ucraina, inclusiv de stabilirea unor benzi de solidaritate cu ţara invadată de Rusia. De ce să nu punem toată această bogată experienţă în slujba Parlamentului?, conchide cu o întrebare retorică Politico.

Cine sunt ceilalți zece deputați care contează

Céline Imart din Franţa, tot de la PPE, este considerată „o perturbatoare a agriculturii”. Cultivatoare de cereale din Occitania, Franţa, ea este sindicalistă şi absolventă a Sciences Po din Paris. Imart, care se va alătura cel mai probabil Comisiei pentru agricultură (AGRI) din Parlamentul European, a participat la blocarea autostrăzii A68 în timpul protestelor fermierilor din Franţa la începutul acestui an, conform presei locale, şi are legături strânse cu sindicatele agricole franceze. Ea a susţinut recent o alianţă cu formaţiunea de extremă-dreapta RN din Franţa, sprijinindu-l pe liderul partidului său conservator, Eric Ciotti, care din această cauză a fost înlăturat din funcţie.

Imart consideră că planul Uniunii Europene de a face agricultura şi alimentaţia mai sustenabile - strategia "De la fermă la furculiţă" - este o "iluzie" a deputatului liberal francez şi fost preşedinte al Comisiei pentru mediu (ENVI), Pascal Canfin. Imart a mai declarat pentru publicaţia franceză Libération că fermierii sunt "exasperaţi de cerinţe" şi supăraţi pe "nebunia descreşterii".

Johan Van Overtveldt este caracterizat drept „influencer bancar”. El este belgian şi face parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). Strict vorbind, Banca Centrală Europeană se bucură de independenţă faţă de politică în temeiul tratatului. Dar dacă există cineva care are şanse decente de a influenţa viitorul curs al politicii de la Frankfurt, nu trebuie să se uite mai departe de Van Overtveldt, un fost ministru de finanţe şi jurnalist belgian ale cărui critici tăioase ale incursiunii BCE în "politica bancară verde" ar putea avea în curând o greutate suplimentară datorită ascensiunii grupului său politic, în general sceptic la schimbările climatice. Membru deschis şi prolific al influentei Comisii ECON, Van Overtveldt se plânge de mult timp de orientarea ecologistă controversată a BCE sub conducerea lui Christine Lagarde.

Cu toată independenţa sa, instituţia este obligată să sprijine politica economică a UE şi nu va putea ignora nici o schimbare spre dreapta, în sensul îndepărtării de obiectivele zero net, condusă de politicieni precum Van Overveldt, notează Politico. Dacă va rămâne preşedinte al Comisiei pentru buget, Van Overtveldt va avea un cuvânt de spus şi în ceea ce priveşte aplicarea normelor fiscale ale UE - care au implicaţii considerabile asupra politicii monetare.

Andreas Schwab, de la PPE Germania, este văzut ca „un susţinător al concurenţei”. Este un veteran al Parlamentului European şi este influent în materie de politici antitrust şi tehnologie. Schwab a jucat un rol important în elaborarea legii emblematice a blocului privind pieţele digitale. În prezent, guvernele din Regatul Unit, Japonia şi Coreea de Sud îşi pregătesc propriile versiuni ale regulamentului pentru a contribui la domolirea dominaţiei Big Tech. El este, de asemenea, singurul membru al Parlamentului European care a ţinut prima pagină a ziarelor internaţionale cu apelul său din 2014 pentru Comisia Europeană de a lua în considerare dezmembrarea Google.

Marie-Agnes Strack-Zimmermann, de la Renew Europe Germania, este considerată o „dură” în materie de apărare. Dintre cei care au intrat pentru prima dată în hemiciclu, Marie-Agnes Strack-Zimmermann are deja un renume. Acest lucru se datorează faptului că fosta preşedintă a Comisiei de apărare a Bundestagului a figurat pe panouri publicitare mari în Germania şi nu numai, în perioada premergătoare alegerilor europene, fiind cap de listă pentru grupul Renew. În ciuda unei performanţe mai puţin strălucite în campanie, Strack-Zimmermann este pregătită să fie una dintre cele mai vocale deputate care intră în această legislatură - cu o experienţă adecvată, având în vedere războiul din Ucraina. Născută la Düsseldorf, este o mare specialistă în domeniul apărării, după ce a analizat în ultimii ani fiecare detaliu al politicii militare şi al achiziţiilor publice din Germania. De asemenea, nu i-a fost teamă să rupă rândurile cu guvernul (din care face parte partidul său Liberal Democrat) din cauza eşecului acestuia de a trimite Ucrainei rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acţiune. Aşteptaţi-vă ca Strack-Zimmermann să joace un rol important în dezbaterea privind înfiinţarea unei comisii de apărare de sine stătătoare în Parlament, scrie Politico.

Pascal Canfin, de la Renew Europa Franţa, este considerat un „stâlp verde”. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru mediu a Parlamentului European (ENVI) în ultimii cinci ani, Canfin a jucat un rol esenţial în ridicarea a numeroase jaloane ale Green Deal, politica de mediu a UE. Canfin a declarat pentru POLITICO că doreşte să rămână în acest rol. Însă, de data aceasta, se confruntă cu obstacole politice mai puternice - atât la nivelul UE, cât şi în Franţa, atmosfera s-a deteriorat în ceea ce priveşte politicile ecologice. Canfin, un fost deputat ecologist înainte de a se alătura partidului preşedintelui francez Emmanuel Macron în 2019, insistă că alegerile din UE nu au produs "o majoritate pentru a desfiinţa Green Deal". Destul de corect - dar dreapta europeană pregăteşte cu siguranţă să elimine cel puţin câteva obiective ecologice. Şi nu vă aşteptaţi la prea multă legislaţie de mediu nouă, adaugă POLITICO.

Stéphanie Yon-Courtin, tot de la Renew Europe Franţa, este numită un „negociator financiar”. Yon-Courtin s-a făcut remarcată ca unul dintre cei mai controversaţi deputaţi europeni din Comisia pentru afaceri economice şi monetare (ECON) în mandatul trecut, pentru stilul său de negociere neortodox şi pentru poziţia sa favorabilă industriei cu privire la normele UE privind investiţiile în retail. Provenind din partidul Renaştere al preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a fost învins de extrema dreaptă la alegeri, ea a fost realeasă la limită, ocupând locul 13 pe lista partidului care are 13 locuri câştigate. Yon-Courtin, care a urmărit, de asemenea, dosarele Big Tech în legislatura trecută, a lucrat pentru banca franceză Crédit Agricole până la alegerea sa în 2019 şi va păstra probabil iniţiativa în ceea ce priveşte dosarul de investiţii în retail, care se îndreaptă acum spre negocierile finale cu guvernele UE şi Comisia. De asemenea, ea se poziţionează pentru a lua parte la impulsionarea securităţii economice a UE, lăudând noile tarife pentru vehiculele electrice chinezeşti şi afirmând că „Europa pragmatică” este în centrul mandatului ei.

Vytenis Andriukaitis, din Lituania, din grupul Socialiştilor şi Democraţilor, este „un susţintor al sănătăţii”. Născut în Siberia din părinţi care trăiau în exil, Vytenis Andriukaitis s-a întors în Lituania şi a devenit chirurg traumatolog şi cardiolog. În ciuda îndatoririlor sale chirurgicale, cariera l-a condus spre politică, unde a avut o abordare de stânga. A păstrat vie experienţa în domeniul sănătăţii, devenind în cele din urmă ministrul sănătăţii din Lituania în 2012. Doi ani mai târziu, Andriukaitis a părăsit politica naţională pentru a se alătura Comisiei Europene în calitate de comisar pentru sănătate şi siguranţă alimentară, unde a introdus reglementările privind dispozitivele medicale, care au provocat până acum tot felul de dureri de cap industriei şi pacienţilor. Va încerca oare el să le rezolve în calitate de deputat european? se întreabă POLITICO. Din 2020, a fost trimis special al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru acoperirea universală a sănătăţii în regiunea europeană. El pledează pentru extinderea rolului UE în domeniul sănătăţii şi critică "slăbiciunea" Tratatului de la Lisabona în ceea ce priveşte politica de sănătate.

Peter Liese, Germania, PPE, este considerat „soldatul industriei”. Mai multe politici Green Deal au ţinte pe spate în acest moment - iar Liese este arcaşul şef al PPE, scrie Politico. Imediat după ce grupul său a obţinut victoria în alegerile europene, politicianul de rang înalt a declarat că interzicerea vânzării de autovehicule cu motoare cu combustie în 2035 "trebuie eliminată", susţinând că rezultatele alegerilor justifică eforturile partidului său pentru un acord verde mai puţin restrictiv. El a condus, de asemenea, lupta împotriva noii legislaţii a UE privind refacerea naturii - slăbită cu succes în Parlament şi trecută cu bine de Consiliu - precum şi împotriva unei revizuiri mult aşteptate şi acum mult amânate a legislaţiei UE privind substanţele chimice. O propunere de eliminare treptată a "substanţelor chimice permanente", toxice şi omniprezente, se află, de asemenea, în vizorul său: acesta a făcut presiuni intense pentru a obţine asigurări în privinţa unor excepţii din partea preşedintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Bruxelles-ul ar trebui "să reducă toată legislaţia care stă în calea decarbonizării", a declarat el într-un interviu pentru POLITICO. Aplauze din partea grupurilor de afaceri şi gemete din partea organizaţiilor neguvernamentale de mediu, comentează POLITICO.

Aura Salla şi Dóra Dávid de la Partidul Popular European din Finlanda şi respectiv Ungaria, sunt denumite „magnatele Meta”. Ambele sunt noi în Parlamentul European şi ambele au sau au avut legături cu gigantul tehnologic american Meta. Salla obişnuia să se plimbe prin Bruxelles, prezentând oficialilor şi legislatorilor UE punctele de vedere ale Meta, în calitate de lobbyist de top pentru Meta între 2020 şi 2023. Anul trecut, ea a devenit deputat în Finlanda, ţara sa natală. Dávid este consilierul pentru produse al companiei, dar acum a fost aleasă în Ungaria, din partea partidului rivalului lui Viktor Orbán, Péter Magyar. Înseamnă acest lucru că Meta are o cale de intrare uşoară? Nu neapărat - dar Salla a declarat deja că doreşte să elimine "suprareglementarea" în domeniul tehnologiei pentru a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii finlandeze.

Bernd Lange vine din Germania, de la Socialişti şi Democraţi. Este „omul acordurilor comerciale”. Figură-cheie pentru politica comercială, deputatul european Bernd Lange a prezidat din 2014 Comisia pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului - şi nu este un secret faptul că doreşte să se întoarcă la conducerea comisiei. Parlamentarul veteran, pasionat de maşini de colecţie, a fost reales în ciuda pierderilor grele suferite de Partidul Social Democrat din Germania, ocupând locul al patrulea pe lista naţională a partidului său. Susţinător ferm al unor noi acorduri comerciale cu ţările sud-americane din blocul Mercosur, cu Australia şi Indonezia, precum şi al unor prevederi mai durabile în acordurile comerciale, deputatul european este membru al delegaţiei Parlamentului pentru relaţiile cu blocul ASEAN al ţărilor asiatice şi expert în relaţiile transatlantice.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Un europarlamentar care critică Ungaria, vizat de un program spion. ”Nu spun că a fost Ungaria, dar este cel mai probabil”
Un europarlamentar care critică Ungaria, vizat de un program spion. ”Nu spun că a fost Ungaria, dar este cel mai probabil”

Unul dintre cei mai aprigi critici ai Ungariei din Parlamentul European a declarat că a fost vizat de programe spion, cu doar două săptămâni înainte de alegerile europene din iunie.

România are un singur președinte de comisie în Parlamentul European. În mandatul trecut am avut doi
România are un singur președinte de comisie în Parlamentul European. În mandatul trecut am avut doi

Înainte să intre în vacanță, Parlamentul European și-a ales conducerea celor 24 de comisii și subcomisii, care vor lua decizii în chestiuni punctuale, precum protecția mediului sau bugetul Uniunii Europene.

Scandalul provocat de Diana Şoşoacă în Parlamentul European, în presa internațională: ”A scos un urlet”
Scandalul provocat de Diana Şoşoacă în Parlamentul European, în presa internațională: ”A scos un urlet”

Scandalul provocat de Diana Șoșoacă în Parlamentul European a ajuns și în presa internațională. Agenția de presă AFP a scris despre acest incident, precizând că este vorba despre o eurodeputată de extremă dreapta din România.    

Ursula von der Leyen, realeasă în fruntea Comisiei Europene, cu 401 voturi. Un mare lider din UE a votat împotrivă
Ursula von der Leyen, realeasă în fruntea Comisiei Europene, cu 401 voturi. Un mare lider din UE a votat împotrivă

Parlamentul European a votat joi în favoarea propunerii ca Ursula von der Leyen să fie preşedintele Comisiei Europene pentru încă un mandat de cinci ani.

POLITICO, despre aleasa României: Șoșoacă va aduce un preot ca să sfințească Parlamentul European. ”Aici se întâlnesc dracii”
POLITICO, despre aleasa României: Șoșoacă va aduce un preot ca să sfințească Parlamentul European. ”Aici se întâlnesc dracii”

Diana Șoșoacă va aduce un preot ca să sfințească Parlamentul European, pentru că acolo ”se întâlnesc dracii”, iar la primul său vot ca europarlamentar a scris pe buletinul de vot mesaje anti-UE, LGBT și Ucraina.

 

Recomandări
Consultări politice la Cotroceni. AUR refuză să participe: ”Iohannis, pleacă!”. USR intră la discuții separat de PSD și PNL
Consultări politice la Cotroceni. AUR refuză să participe: ”Iohannis, pleacă!”. USR intră la discuții separat de PSD și PNL

Preşedintele Klaus Iohannis a început, la Palatul Cotroceni, consultările cu partidele parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.  

VIDEO. Tragedie în Brazilia. Cel mai grav accident rutier din ultimii 17 ani: 38 de oameni aflați într-un autocar au murit
VIDEO. Tragedie în Brazilia. Cel mai grav accident rutier din ultimii 17 ani: 38 de oameni aflați într-un autocar au murit

Un accident de autocar urmat de un incendiu s-a soldat cu cel puţin 38 de morţi, sâmbătă, în statul brazilian Minas Gerais (sud-est), a anunţat poliţia, citată de AFP, potrivit News.ro.

Mass-media susține că aproape 85.000 de soldați ai Rusiei au fost uciși în războiul din Ucraina, până acum
Mass-media susține că aproape 85.000 de soldați ai Rusiei au fost uciși în războiul din Ucraina, până acum

Jurnaliștii au identificat numele a 84.761 de soldați ruși care au murit - până acum - în timpul invadării Ucrainei, se arată într-o investigație comună realizată de BBC Rusia și Mediazona, potrivit Kyiv Independent