O întâlnire a miniştrilor de Externe ai statelor membre NATO are loc joi. UE trebuie să decidă noile sancțiuni pentru Rusia
Joi început, la Bruxelles, o reuniune de urgenţă a G7, la care participă şi secretarul general al NATO, dar şi ministrul de Externe al Ucrainei.
Vezi aici cele mai recente informații despre Războiul din Ucraina | LIVE UPDATE
Tot joi are loc o întâlnire a miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, unde vor fi discutate noi căi de a ajuta Ucraina să reziste invaziei ruse.
Uniunea Europeană trebuie să decidă asupra unui nou pachet de sancţiuni care vor fi impuse Rusiei.
Uniunea Europeană nu a reușit să aprobe noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, din cauza unor probleme tehnice. Printre ele, s-a discutat dacă interzicerea exportului de cărbune ar afecta contractele curente sau nu.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat totuși că Europa va renunța la cărbunele rusesc, pentru care statele Uniunii Europene plătesc în jur de 4 miliarde de euro anual. Unii lideri europeni nu sunt, însă, prea dispuși să se atingă de importurile de gaze rusești.
„Astăzi, un embargo pe gaze nu este - și nu știu dacă va fi vreodată - luat în discuție. Ce preferăm, pacea sau aerul condiționat pornit? Asta este întrebarea pe care trebuie să ne-o punem. Noi vom urma decizia Uniunii Europene”, a declarat premierul Italiei.
Sunt și voci care susțin că sancțiunile vor deveni eficiente abia atunci când vor afecta exporturile rusești de gaze.
„Am furnizat Ucrainei ajutor de un miliard de euro. Poate părea mult, dar un miliard de euro este cât îi plătim lui Putin în fiecare zi, pentru energia pe care ne-o furnizează”, a declarat Josep Borrell, șeful diplomației europene.
Pe de altă parte, Ungaria face din nou notă discordantă față de restul Europei. Premierul Viktor Orban a anunțat că va plăti gazul rusesc în ruble, așa cum a cerut Moscova.
„Ceea ce este sigur e că noi nu vom trimite arme Ucrainei. Noi nu vom ceda presiunii pentru a extinde sancţiunile la petrolul şi gazul rusesc pentru că asta ar ucide economia maghiară”, a transmis premierul maghiar Viktor Orban.
Într-o dezbatere electorală alături de președintele francez Macron, candidata de extremă dreapta Marine le Pen a explicat, de altfel, unul dintre motivele posibile pentru care Europa e reticentă în a lua măsuri drastice împotriva Rusiei.
„Putem doar spera că, în câțiva ani, așa cum dorește și Emmanuel Macron, vom putea atașa din nou Rusia la Europa, pentru că mă tem că altfel va merge cu siguranță în brațele Chinei. Ar fi o super-putere, o problemă uriașă pentru Europa, pentru securitatea și suveranitatea noastră”, a declarat Marine Le Pen, candidată la președinția Franței.
Marea Britanie, pe de altă parte, renunță la petrolul și gazele rusești.
Statele Unite au anunţat deja noi sancţiuni împotriva celei mai mari instituţii financiare din Rusia, Sberbank, şi a celei mai mari bănci private rusești.
Sunt blocate toate activele acestora legate de sistemul financiar american, iar cetățenii SUA nu mai au voie să investească în Rusia.
„Aceste sancțiuni se aplică elitelor rusești și, mai mult, copiilor lor. Administrația Biden le țintește pe cele două fiice adulte ale președintelui rus Vladimir Putin. De multe ori, oligarhii ruși se folosesc de propriii copii pentru a-și ascunde activele de autorități”, a raportat un jurnalist Associated Press, la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este mulțumit, însă, de noile sancțiuni impuse Rusiei.
„Acest pachet (de sancțiuni) e impresionant. Dar nu e suficient. Nu poate fi proporțional cu răul pe care l-a văzut lumea în Bucea, cu răul care continuă în Mariupol, cu bombardarea Harkovului, cu încercările Rusiei de a lansa o nouă ofensivă sângeroasă în Donbas”, a spus președintele ucrainean.
În sfârșit, NATO pare să fi răspuns cererilor de înarmare venite de la Kiev. Cehia a devenit prima ţară membră a Alianței care trimite armament greu în Ucraina. Televiziunea publică din Cehia a difuzat imagini cu tancuri de tip T-72 şi vehicule de infanterie, transportate pe calea ferată.
Blindatele trimise în Ucraina sunt de fabricație rusească și nu mai erau folosite de armata cehă. Alianța Nord-Atlantică nu se așteaptă, însă, ca războiul să se încheie prea curând.
„Nu am văzut niciun indiciu că președintele Putin a renunțat la ambiția de a controla întreaga Ucraină și, în același timp, trebuie să fim realiști și să înțelegem că (războiul) ar putea dura multă vreme”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
