Război în Ucraina, ziua 43. Peskov recunoaşte că Rusia a suferit pierderi ”semnificative”

Toate instituțiile medicale și spitalele din regiunea Lugansk, din estul Ucrainei, au fost distruse de forțele ruse, a spus, joi, șeful administrației din Lugansk, potrivit CNN.

"De la începutul războiului pe scară largă dintre Rusia și Ucraina, fiecare instituție medicală din regiunea noastră a fost bombardată", a scris Serghei Gaidai pe Facebook.

El a postat mai multe fotografii cu spitalul avariat din Rubijne, o unitate medicală "nouă" și plină cu "echipamente de înaltă tehnologie".

Gaidai l-a acuzat pe medicul-șef al spitalului de trădare, pentru că a susținut declarația Rusiei conform căreia forțele ucrainene se află în spatele distrugerii acelei unități.

NATO va continua să ajute Ucraina cu sprijin militar adecvat acestei noi etape de derulare a războiului declanşat de Rusia, dar şi cu sprijin umanitar şi financiar, a anunțat, joi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană.

Acesta a subliniat că "preşedintele Vladimir Putin este direct responsabil pentru acest război criminal", potrivit Agerpres.

Ministerul rus de Externe a calificat drept „ilegală” suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, într-un comunicat difuzat joi - transmite France Presse, citată de Agerpres.

Rusia consideră că această suspendare este „ilegală şi motivată politic, cu scopul de a pedepsi în mod ostentativ un stat membru suveran al ONU care duce o politică internă şi externă independentă”.

„Din păcate, în condiţiile actuale, Consiliul este practic monopolizat de un grup de state care îl folosesc în scopuri conjuncturale”, a adăugat ministerul.

„Loialitatea sinceră a Rusiei faţă de apărarea şi promovarea drepturilor omului ne împiedică să rămânem parte a unui mecanism internaţional care a devenit un executant al voinţei unui astfel de grup de ţări”, se mai spune în comunicat, citat de EFE.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, formată din 193 de membri, a suspendat joi Rusia din funcţia de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului ca răspuns la presupusele abuzuri pe care le comite în Ucraina.

Imediat după aflarea veştii, Rusia a anunţat că a decis să se retragă voluntar şi imediat din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, încheindu-şi mai devreme mandatul în cadrul Consiliului, din care mai avea de executat mai mult de un an şi jumătate.

 Printr-un vot al Congresului, Statele Unite au revocat, joi, în mod oficial, statutul comercial al Rusiei şi al Belarusului ca răspuns la războiul din Ucraina, deschizând calea pentru tarife punitive împotriva ambelor ţări, informează Agerpres, care citează France Presse.

În coordonare cu aliaţii săi europeni, preşedintele american Joe Biden anunţase luna trecută această măsură pentru a "izola şi mai mult Rusia pe scena mondială", dar noua sancţiune trebuia să fie aprobată de Camera Reprezentanţilor şi de Senat. Măsura s-a bucurat de un puternic sprijin transpartinic în ambele camere.

Prin privarea Rusiei de "clauza naţiunii celei mai favorizate", un principiu de bază al reciprocităţii în comerţul liber, Occidentul ar elimina de facto Rusia din jocul global al comerţului liber şi şi şi-ar da dreptul de a taxa puternic importurile de produse ruseşti.

În ceea ce priveşte SUA, doar alte două ţări sunt în prezent excluse de la acest principiu al reciprocităţii care stă la baza majorităţii relaţiilor comerciale internaţionale: Cuba şi Coreea de Nord.

Anul trecut, SUA au importat bunuri ruseşti în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari - inclusiv ţiţei în valoare de 17,5 miliarde de dolari, pentru care Washingtonul tocmai a impus un embargo total.

Proiectul de lege al Congresului cere, de asemenea, ca SUA să solicite suspendarea Rusiei din Organizaţia Mondială a Comerţului.

Congresul a votat, de asemenea, joi, o interdicţie asupra importurilor de energie din Rusia, urmând exemplul preşedintelui american care a anunţat un embargo asupra acestor materiale la începutul lunii martie prin decret.

Toate acestea se adaugă mai multor salve de măsuri occidentale adoptate în ultimele săptămâni, menite să taie treptat legăturile economice şi financiare ale lui Vladimir Putin cu restul lumii.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat, joi, că 26 de cadavre au fost găsite sub ruinele a două clădiri distruse în oraşul Borodianka, din regiunea Kiev, care este percheziţionat în prezent de autorităţi după ce trupele ruse care îl ocupau s-au retras, relatează Reuters, citată de News.ro.

Irina Venediktova, procurorul general ucrainean, nu a spus dacă autorităţile au stabilit cauza morţii, dar a acuzat trupele ruse că au lansat atacuri aeriene asupra oraşului înainte să preia controlul.

„Situaţia cea mai gravă este în Borodianka din punct de vedere al distrugerilor şi din punct de vedere al incertitudinii cu privire la numărul victimelor”, a adăugat ea.

Rusia a dezminţit în repetate rânduri că a vizat civilii în Ucraina.

Rusia a suferit pierderi „semnificative” ale trupelor sale în Ucraina, ceea ce reprezintă „o tragedie uriaşă” pentru ţară, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, joi, într-un interviu pentru Sky News, relatează CNN, citată de News.ro.

Întrebat dacă retragerea trupelor ruse din Kiev şi din apropiere ar putea fi privită drept „o umilinţă” pentru Kremlin, Peskov a spus că folosirea acestor cuvinte ar fi „o înţelegere greşită a situaţiei”.

„Avem pierderi semnificative de trupe şi este o tragedie uriaşă pentru noi”, a recunoscut, totuşi, oficialul rus, adăugând că motivul retragerii armatei ruse din regiunile Kiev şi Cernihiv a fost „un act de bunăvoinţă în timpul negocierilor dintre delegaţiile ucrainene şi ruse”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a menţionat că Moscova a procedat astfel ca „să îndepărteze tensiunea din acele regiuni, pentru a arăta că Rusia este cu adevărat pregătită să creeze condiţii confortabile pentru continuarea negocierilor”.

Ucraina a primit din partea SUA şi a aliaţilor săi peste 60.000 de rachete antitanc şi peste 25.000 de rachete antiaeriene, a anunţat joi şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, informează Reuters, citată de Agerpres.

Sistemele antiaeriene portabile au permis armatei ucrainene să împiedice Rusia să obţină superioritatea aeriană care ar fi ajutat mult trupele ruse în invazia declanşată pe 24 februarie, a remarcat generalul american la o audiere în Comitetul pentru Servicii Armate din Senatul SUA.

El a mai apreciat că Ucraina foloseşte eficient minele terestre în confruntările cu Rusia, forţând astfel unităţile de tancuri şi blindate ruse să pătrundă în zone unde sunt vulnerabile în faţa numeroaselor arme antitanc moderne furnizate Ucrainei de statele occidentale. ''Acesta este unul din motivele pentru care vedeţi coloană după coloană de vehicule ruse care sunt distruse'', a explicat responsabilul Pentagonului.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut mai devreme la o reuniune a NATO desfăşurată la Bruxelles şi mai mult arme occidentale, insistând că Ucraina are nevoie de acestea pentru a face faţă unei ofensive majore a trupelor ruse aşteptată în Donbas, regiune pe care Moscova se concentrează acum după ce şi-a retras trupele din nordul Ucrainei.

Potrivit estimărilor Kievului, care nu pot fi verificate de surse independente, de la începutul invaziei Rusia a pierdut în Ucraina circa 18.900 de militari (morţi, răniţi şi prizonieri), 698 de tancuri, 1.891 de vehicule blindate, 198 de lansatoare de rachete, 159 de avioane, 135 de elicoptere şi 111 drone. 

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat, joi, pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, informează The Guardian.

93 de țări au votat în favoarea moțiunii propuse de SUA, în timp ce 24 de țări au votat împotrivă și 58 de țări s-au abținut.

În proiectul de rezoluție votat de Adunarea Generală a ONU este exprimată "profunda îngrijorare" față de criza actuală a drepturilor omului și față de criza umanitară din Ucraina, în special față de informațiile privind încălcările drepturilor omului de către trupele ruse pe teritoriul ucrainean.

Organizația pentru drepturile omului Amnesty International a anunțat, într-un comunicat de presă, că a intervievat peste 20 de ucraineni din orașele și satele aflate în apropierea Kievului, unii dintre ei fiind martori sau având cunoștință directă în legătură cu violențele comise de armata rusă, informează BBC.

"În ultimele săptămâni, am adunat dovezi că forțele ruse au comis execuții extrajudiciare și alte omoruri ilegale, care trebuie investigate ca probabile crime de război", a afirmat secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard.

"Mărturiile arată că civilii neînarmați din Ucraina sunt uciși în casele și pe străzile lor, în acte de o cruzime de nedescris și de o brutalitate șocantă", arată Amnesty International.

O femeie dintr-un sat situat la est de Kiev a declarat, pentru Amnesty International, că doi soldați ruși au intrat în casa ei pe 9 martie, i-au ucis soțul, apoi au violat-o în mod repetat sub amenințarea armei, în timp ce fiul ei cel mic s-a ascuns într-o cameră de cazane din apropiere.

Rusia a negat în mod repetat că forțele sale au comis atrocități.

Ucraina are nevoie ca ţările NATO să-i trimită arme ''acum'' pentru a respinge ofensiva rusă, altfel ''va fi prea târziu'', a declarat, joi, ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba la o reuniune a Alianţei desfăşurată la Bruxelles, transmite AFP, citată de Agerpres.

''Nu mă îndoiesc că Ucraina va avea armele necesare pentru a lupta. Întrebarea este 'Când?''', a subliniat Kuleba, insistând pe de altă parte ca statele occidentale să nu mai cumpere petrol şi gaz natural din Rusia.

''Fie ne ajutaţi acum - şi vorbesc de zile, nu de săptămâni -, fie ajutorul vostru va veni prea târziu. Şi mulţi oameni vor muri, mulţi civili îşi vor pierde casele, multe sate vor fi distruse dacă acest ajutor soseşte prea târziu'', a susţinut ministrul ucrainean în faţa presei.

Trupele ruse care după declanşarea invaziei pe 24 februarie au pătruns în partea de nord a Ucrainei s-au retras şi se repliază pentru o ofensivă majoră în zona Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei.

''În momentul la care vorbim, bătălia pentru Donbas este în desfăşurare, (dar) nu şi-a atins apogeul. În fiecare zi, cele mai grele lupte au loc în această parte a Ucrainei şi multe altele vor urma, din păcate'', a spus Kuleba.

''Bătălia pentru Donbas vă va aduce aminte de al Doilea Război Mondial, cu operaţiuni extinse, mişcări de trupe, angajarea a mii de tancuri, vehicule blindate, avioane, artilerie. Aceasta nu va fi doar o operaţiune locală cum am văzut în pregătirile Rusiei'', a explicat ministrul ucrainean.

''Rusia are planul său, noi îl avem pe al nostru, iar câmpul de luptă va decide rezultatul'', a conchis el.

De la începutul invaziei ruse statele occidentale au oferit armatei ucrainene un sprijin substanţial în echipamente militare, livrându-i în prima lună de război, printre altele, circa 17.000 de rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile ce au provocat pierderi considerabile armatei ruse. Potrivit ambasadorului american la NATO, două treimi dintre statele Alianţei au livrat Ucrainei arme sau muniţii.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că Ucraina a prezentat Moscovei un proiect de acord de pace, dar că acesta conține „elemente inacceptabile”, informează BBC.

Potrivit lui Lavrov, Ucraina și-a modificat propunerile anterioare făcute în timpul discuțiilor ruso-ucrainene de la Istanbul, la 29 martie.

"Partea ucraineană a prezentat grupului de negociere proiectele sale de acord, care se abat în mod clar de la cele mai importante prevederi înregistrate la reuniunea de la Istanbul", a afirmat ministrul rus de Externe.

"O astfel de incapacitate de negociere caracterizează încă o dată adevăratele intenții ale Kievului", a mai spus Lavrov.

Potrivit lui Lavrov, Moscova crede că Ucraina este controlată de Washington "care îl împinge pe președintele Zelenski să continue ostilitățile".

Rusia va continua discuțiile, dar va face presiuni și pentru a-și asigura propriile cerințe în orice acord, a precizat Serghei Lavrov.

Conform sursei citate, Kievul susţine că discuțiile cu Rusia sunt necesare, dar nu este dispus să renunțe la suveranitatea și integritatea sa teritorială.

Ucraina a catalogat comentariile lui Lavrov ca fiind propagandă, întrucât acesta nu este implicat direct în negocieri, și că ar trebui privite în lumina eforturilor Rusiei de a distrage atenția de la evenimentele de la Bucea.

Vladimir Klitschko, fratele primarului orașului Kiev, Vitali Klitschko, a declarat, la Radio 5 Live, că în Bucea sunt "mulți civili morți", care au fost "torturați și executați" de către forțele ruse.

"Nu am crezut niciodată că alți oameni ar putea face asta cuiva care nu a arătat nicio rezistență", a afirmat fostul pugilist, potrivit BBC.

Fostul campion mondial la categoria grea a cerut lumii să facă mai mult pentru a se opune invaziei ruse a Ucrainei.

"Dacă rămâi pasiv și doar observi ce se întâmplă, faci parte din această agresiune, susții această agresiune", a spus Vladimir Klitschko.

"Sângele civililor este pe mâinile tale", le-a transmis el celor care doar se uită la ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Forțele militare ruse încearcă să șteargă orașul Mariupol, aflat sub asediu în sudul țării, "de pe fața pământului", a declarat, miercuri seară, pentru CNN, un comandant militar ucrainean care se află în Mariupol.

"Este o catastrofă umanitară. Militarii care au fost implicați în ostilități active aici sunt complet încercuiți. Există probleme de aprovizionare cu apă, alimente, medicamente și în general cu aprovizionarea. Este o situație foarte dificilă", a declarat Serhiy Volyna, comandantul adjunct al Batalionului de pușcași marini din Mariupol, care luptă în regiune din 2014, când Rusia a anexat Crimeea.

"Suntem încercuiți în Mariupol de mai bine de 40 de zile. Inamicul ne depășește numeric și dispun de tancuri, vehicule blindate și, bineînțeles, mortiere. Este dificil pentru noi", a declarat Volyna.

"Sunt doar bombardamente aeriene… Pur și simplu șterg orașul de pe fața pământului și, oriunde ar fi întăriri, își folosesc și tancurile pentru a le zdrobi", a continuat el.

Acesta a calificat drept o „situație ciudată” faptul că foști membri sau pușcași marini ucraineni și ai Gărzii de Coastă a Flotei Mării Negre "luptă acum" în unități ruse, catalogându-i drept "dușmani ai țării".

The Kyiv Independent publică un reportaj realizat în Bucea. “Cu o lună în urmă, Bucea era o suburbie confortabilă, confortabilă și în plină dezvoltare, aflată la nord-vest de Kiev. Orașul avea complexe de apartamente și case și era înconjurat de păduri. Astăzi, Bucea este un sinonim al groazei cunoscut în întreaga lume”, încep jurnaliștii reportajul.

„De ce ne urăsc atât de mult?”, se întreabă Halyna Opalat, stând lângă ruinele lăsate în urmă de ruși. 

Peste 300.000 de refugiați au sosit în Germania din Ucraina de la începutul invaziei ruse în urmă cu șase săptămâni, potrivit Ministerului de Interne al Germaniei. În același timp, Polonia anunță că peste 2,5 milioane au trecut granița din Ucraina, informează CNN. 

Aproape 90% dintre civilii morți din Bucea aveau răni de gloanțe, nu schije. Acest lucru a fost anunțat de primarul orașului, Anatoly Fedoruk, citat de Nexta.

Volodomir Zelenski și Ursula von der Leyen se vor întâlni vineri. Președintele Comisiei Europene va merge la Kiev. 

Din 11 aprilie, Spotify se va retrage din Rusia, conform Nexta.

În Cernigău, localnicii au început să se întoarcă acasă, după ce rușii s-au retras spre granița cu Belarus. Orașul e distrus în proporție de 70%, potrivit autorităților locale. 

Serghei, rezident: "Clădirile distruse pot fi reconstruite, dar e greu să depășim șocul mental. Sunt vecini care au rămas aici... o biată femeie încă nu poate ieși din subsol, deși e o liniște relativă acum. Nu știu cât timp va trece până când mama mea se va simți mai bine din punct de vedere psihic".

Serviciul de urgență din Ucraina: 6.883 de dispozitive explozive au fost găsite și neutralizate în regiunea Kiev. Zona este deminată după retragerea trupelor ruse din regiune la începutul lunii aprilie, amintește The Kyiv Independent. 

Convorbiri interceptate ale unor soldaţi ruşi care evocă uciderea de civili în Ucraina (Spiegel)

Spionajul german a interceptat conversaţii între soldaţii ruşi aflaţi în Ucraina care se presupune că ar putea constitui o dovadă că împuşcarea de civili ar face parte din strategia de război a Rusiei în această ţară, a informat joi săptămânalul Der Spiegel, citat de EFE.

BND (acronimul german al serviciului de spionaj german) a interceptat conversaţii radio între militari ruşi în care se menţionează moartea unor civili, iar Spiegel afirmă că unele dintre acestea ar putea avea legătură cu cazuri de civili găsiţi morţi pe străzile din Bucea, de lângă Kiev.

Un soldat povesteşte altuia, într-una dintre aceste interceptări, cum el şi alţi soldaţi au împuşcat o persoană pe o bicicletă; într-o altă conversaţie interceptată de BND se aude un bărbat afirmând că "mai întâi civilii sunt interogaţi, apoi sunt împuşcaţi", conform Agerpres.

Procuratura Generală: Cel puțin 167 de copii au fost uciși în urma agresiunii ruse. Cel puțin 297 de copii au fost răniți, a anunțat biroul pe 7 aprilie. În bilanț nu se află și copiii morți în Mariupol, Kiev și din regiunile Cernigău și Lugansk, conform The Kyiv Independent.

Fostul ministru de Interne al Ucrainei Arsen Avakov a postat pe Facebook un video din Hostomel cu mai multe cadavre într-un garaj. Potrivit acestuia, poliția ar fi găsit într-un garaj cele 11 persoane care au fost ciuruite de ruși, conform Pravda.

„În Gostomel, lângă Bucea, într-unul dintre garajele de pe strada Sviatopokrovska, poliția a găsit 11 civili care fuseseră uciși... Localnicii spun că orcii (lunetistii ruși) au împușcat oameni ca antrenament și apoi au târât cadavrele în garaj", a spus el. 

Austria a anunțat că expulzează patru diplomați ruși, argumentând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor diplomatic, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe.

Embargoul pe petrol nu face parte din cel de-al cincilea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusie, conform șefului Diplomației Europene, Josep Borrell. El a adăugat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta despre interzicerea livrărilor de petrol rusești pe 11 aprilie, informează Nexta.

Australia a impus 67 de noi sancțiuni împotriva mai multor persoane din Rusia care au legătură cu Vladimir Putin și cu războiul din Ucraina. 

Măsura a fost anunțată de ministrul de Externe al țării, Marise Payne, joi.

Joi ar putea fi organizate 10 coridoare umanitare 

Ucraina își va continua, joi, încercările de a evacua civili prin 10 coridoare umanitare, a declarat viceprim-ministrul țării. Irina Vereshchuk a spus că locuitorii care încearcă să părăsească orașul asediat Mariupol vor trebui să-și folosească propriile vehicule, notează Sky News.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, cataloghează drept o ”provocare grosolană şi cinică” a autorităţilor ucrainene descoperirea unor cadavre de civili în oraşul Bucea, după retragerea forţelor ruse din regiunea Kiev, relatează AFP.

Vladimir Putin a evocat ”provocarea grosolană şi cinică din partea regimuluide la Kiev în oraşul Bucea” într-o convorbire la telefon, miercuri, cu premierul ungar Viktor Orban, a anunţat într-un comunicat Kremlinul.

Aceasta este prima reacţie a preşedintelui rus în acest dosar, care a provocat un val de indignare în lume.

Înaintea lui Putin, alţi oficiali ruşi au negat orice atrocitate a Moscovei la Bucea, iar Kremlinul a catalogat drept o ”falsificare” imagini care surpind cadavre pe străzi în acestoraş, publicate începând din weekend de presă. O purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova a acuzat miercuri lideri şi presa din Occident de faptul că ”dau un verdict 'vinovat' împotriva ţării noastre (...) fără măcar să fi verificat ceva”, conform News.ro.

Reurers transmite că FBI a dejucat un atac cibernetic al hackerilor armatei ruse. „Din fericire, am reușit să perturbăm această rețea de boți înainte de a putea fi utilizată”, a spus procurorul general al SUA, Merrick Garland.

Adunarea Generală a ONU va vota, joi, dacă va suspenda Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, conform Reuters. 

Canada cere explicații ambasadorului Rusiei pentru ceea ce s-a întâmplat în Bucea și Irpin, conform BBC. Canada i-a cerut acestuia inclusiv imagini din aceste zone. 

Amintim că la începutul acestei săptămâni, Canada a impus sancțiuni împotriva a nouă ruși și nouă persoane din Belarus „pentru că au facilitat și permis încălcări ale suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei".

Poliţia de Frontieră anunţă, joi dimineaţă, că 8.894 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară miercuri, în creştere cu 18 % faţă de ziua precedentă.

Taiwan extinde sancțiunile împotriva Rusiei, iar decizia vizează exporturile de înaltă tehnologie, notează The Kyiv Independent.

Rușii continuă, joi dimineața să bombardeze Popasna, din regiunea Lugansk, transmite Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, notează Nexta.

Președintele polonez Andrzej Duda consideră că acțiunile Rusiei în Ucraina sunt genocid. Într-un interviu acordat CNN, președintele Duda a spus că este „greu de negat” că acțiunile rusești în Bucha constituie genocid.

Oficiali ai Departamentului Apărării al SUA au afirmat că retragerea Rusiei din regiunile Kiev şi Cernigău este finalizată, relatează BBC.

"Forţele ruse de lângă Kiev şi Cernigău şi-au încheiat retragerea din zonă pentru a se reîntări şi reechipa în Belarus şi Rusia", a declarat jurnaliştilor un oficial de la Pentagon.

"Nu vedem forţe ruse în sau în jurul Kievului ori în sau în jurului Cernigăului", a adăugat ulterior purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spunând că preşedintele rus Vladimir Putin "nu şi-a îndeplinit niciunul dintre obiectivele strategice". "El a preluat controlul doar în centre cu populaţie redusă... Nu au cucerit Harkovul".

Ambasadorul Rusiei în SUA susţine că sancţiunile impuse de Statele Unite împotriva băncilor provoacă un rău direct "oamenilor de rând"

Noile sancţiuni impuse de SUA împotriva Rusiei sunt "o lovitură directă asupra populaţiei Rusiei, cetăţenilor de rând", a afirmat ambasadorul rus din Statele Unite, potrivit CNN.

Atacurile neîncetate ale Administraţiei Biden, sub forma sancţiunilor, demonstrează adevăratele aspiraţii ale Statelor Unite", a spus ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, într-o postare pe canalul de Telegram al Ambasadei Rusiei, conform News.ro.

"Sunt intrigante încercările SUA de a face mai dificil pentru noi să servim datoria publică. Vedem în aceste eforturi o dorinţă de a păta reputaţia Rusiei, care, în pofida barierelor economice ridicate de Washington, continuă să îşi îndeplinească obligaţiile privind datoria cu bună credinţă şi la timp", a susţinut Antonov.

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Bruxelles pentru două zile, pentru a discuta în ce mod pot susține Ucraina, amintește CNN.

Preţurile petrolului au scăzut miercuri cu peste 5%

Preţurile petrolului au scăzut miercuri cu peste 5%, la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, după ce ţări consumatoare mari au anunţat că vor elibera petrol din rezervele strategice, în timp ce Rezerva Federală (Fed) americană a publicat o minută din care reiese că va înăspri politica monetară pentru a tempera inflaţia, transmite Reuters, citat de News.ro.

Macron consideră nefondate şi scandaloase criticile premierului polonez pentru că discută cu Putin

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a descris, miercuri, la TF1, drept "nefondate" şi "scandaloase" criticile primului ministru polonez, Mateusz Morawiecki, cu privire la convorbirile sale telefonice cu Vladimir Putin referitor la războiul din Ucraina.

"Aceste remarci sunt şi nefondate, şi scandaloase, dar nu mă surprind pentru că domnul Morawiecki, susţinut de un partid de extremă dreapta, intervine în campania politică din Franţa, după ce a primit-o de mai multe ori pe doamna (Marine) Le Pen, pe care o sprijină”, a declarat preşedintele francez, conform News.ro.

Luni, premierul polonez afirmase: "Domnule preşedinte Macron, de câte ori aţi negociat cu Putin, ce aţi obţinut? Nu dezbatem, nu negociem cu infractorii, cu criminalii trebuie luptat. Nimeni nu a negociat cu Hitler. Aţi negocia cu Hitler, cu Stalin, cu Pol Pot?”.

Rușii blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime, spune Zelenski

Trupele ruse blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei împotriva căruia continuă atacurile şi bombardamentele, a declarat, miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

"Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem primi ajutor umanitar în Mariupol este că până când totul va fi „curăţat” de către soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo”, a spus Zelenski pentru postul turc de televiziune Habertürk, informează lefigaro.fr, citat de News.ro.

Acestea sunt "nu zeci, ci mii de oameni ucişi şi mii de răniţi”, a adăugat el: "Ştim câţi soldaţi (ucraineni) au murit acolo şi câţi au fost răniţi, dar nu ştim câţi civili".