Potrivit operatorului centrului, înainte de plecare ar fi existat mai multe probleme: membrii familiei ar fi consumat alcool, ar fi fumat în cameră și ar fi primit vizitatori, încălcând regulile instituției. Pentru aceste abateri, familia ar fi primit un avertisment, scrie Bild, citat de Heute.
La jumătatea lunii iulie, cei patru au anunțat că pleacă în România pentru zece zile. Familia fusese informată că, după o absență mai îndelungată, revenirea în același centru nu putea fi garantată.
După întoarcerea la Berlin, familia a solicitat din nou cazare, însă cererea a fost respinsă de Hannes Rehfeldt (CDU), responsabilul pentru probleme sociale din cartierul Neukölln.
„Cine își petrece vacanța în țara de origine poate locui și permanent acolo și nu trebuie să primească în Germania prestații sociale și cazare plătite de stat”, şi-a justificat acesta decizia.
Românii au contestat decizia și s-au adresat Tribunalului Administrativ din Berlin, cerând, printr-o procedură de urgență, să fie găzduiți din nou temporar în centrul din Friedrichshain.
Judecătoarea le-a respins, însă, cererea. În motivarea deciziei, ea a arătat că nu era îndeplinită condiția ca lipsa locuinței să fie „involuntară”, considerând că familia de români a ales să plece din centrul în care era cazată, deși știa că nu avea garanția unui loc la întoarcere, şi, din acest motiv, autoritățile nu au obligația să îi cazeze din nou în acel centru.
Ajutoare de stat
Familia de români nu primea doar loc în centrul de urgență, ci și un ajutor financiar lunar.
Potrivit publicației germane, familia primea 1.700 de euro. După scăderea alocațiilor pentru copii, familia primea aproximativ 1.012 euro pe lună.
La acestea se adăuga costul cazării de urgență. Pentru fiecare persoană se plăteau aproximativ 45 de euro pe zi, ceea ce în cazul unei familii de patru persoane însemna circa 180 de euro pe zi, respectiv aproximativ 5.400 de euro pe lună.
