Noi detalii în legătură cu cazul atacului de lângă Turnul Eiffel. Germania deschide la rândul său o anchetă
Autorul atacului de sâmbătă de lângă turnul Eiffel, în urma căruia un turist german a murit şi alte două persoane au fost rănite, „şi-a acceptat şi şi-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru acţiunile sale.”
Autorul atacului se afla în custodia poliţiei, a declarat pentru AFP o sursă apropiată anchetei, relatează Le Figaro.
Audiat de poliţie, el a declarat că a acţionat ca "reacţie la persecuţia musulmanilor din întreaga lume".
A părut „foarte rece, rătăcit şi detaşat", potrivit unei surse apropiate de anchetă, citate de AFP. "Totul sugerează" că autorul atacului de sâmbătă de la Paris "a acţionat singur", a mai declarat sursa AFP.
Pe de altă parte, Germania a anunţat, la rândul ei, deschiderea unei anchete judiciare în urma atacului terorist de sâmbătă de la Paris, în care a fost ucis unul dintre cetăţenii săi - un cetăţean germano-filipinez în vârstă de 23 de ani.
Armand Rajabpour-Miyandoab, suspectul de origine iraniană în vârstă de 26 de ani, a comis un atac înspăimântător, sâmbătă seara, chiar lângă Turnul Eiffel.
S-a dezlănţuit având în mână un cuţit şi un ciocan, strigând "Allah akbar". La scurt timp după ora locală 21:00, teroristul a acţionat între Quai de Grenelle şi Pont Bir-Hakeim, în arondismentul 15 din Paris.
În timp ce se apropia de un cuplu de turişti germani, jihadistul a scos cuţitul şi l-a lovit mortal pe soţ, care era originar din Filipine.
Când a văzut că se opreşte un taxi, a fost nevoit să se retragă înainte de a o ataca pe soţie. Hotărât să îşi continue demersul criminal, atacatorul a traversat podul şi a lovit apoi doi trecători cu un ciocan.
Una dintre victime, un turist britanic de 66 de ani, a suferit o rană la ochi.
Chemaţi de un apel la numărul de urgenţe, patru poliţişti au încercat să îl aresteze pe suspect, dar acesta şi-a băgat mâinile în haină, explicând că se afla în posesia unor explozibili, înainte de a fugi din nou şi de a fi neutralizat într-o piaţă din apropiere cu două tiruri de armă paralizantă.
Cu 236 de zile înainte de Jocurile Olimpice, acest atac nu face decât să confirme starea de alertă ridicată pe frontul ameninţării islamiste.
Pe de altă parte, atentatul de sâmbătă a scos în evidenţă deficienţele în monitorizarea cazurilor "psihiatrice". Autorul atacului fusese supus unui tratament psihiatric şi neurologic, dar l-a întrerupt.
Potrivit primelor concluzii ale anchetei, mama suspectului ar fi spus poliţiei în octombrie că era îngrijorată pentru fiul său - care, potrivit unei surse apropiate anchetei, era înregistrat ca radical islamist - văzând că acesta "se retrage în sine", a declarat duminică procurorul antiterorist Jean-François Ricard. Poliţia a încercat apoi să îl facă să meargă la un medic şi să fie spitalizat, dar acest lucru este imposibil în absenţa unor probleme, potrivit unei surse apropiate dosarului.
De altfel, mama sa nu a vrut să solicite spitalizarea sa obligatorie. La câteva zile, ea a asigurat că fiul ei "se simte mai bine", potrivit aceleiaşi surse.
Duminică seară, ministrul de interne Gérald Darmanin a cerut ca autorităţile "să poată cere un ordin de tratament" pentru o persoană radicalizată şi monitorizată pentru probleme psihiatrice, pentru a o împiedica să treacă la fapte.
Luni, la BFMTV, ministrul de interne Gérald Darmanin a pledat în favoarea unei "ordonanţe administrative" pentru a oferi îngrijire unei persoane radicalizate considerate periculoase.
El a precizat însă că, în cazul atacatorului de sâmbătă de la Paris, care îşi întrerupsese tratamentul, prefectul, în prezent, "nu poate obliga" pe cineva să se prezinte în faţa unui psihiatru. "Prefectul ar trebui să poată să forţeze pe cineva, să facă să intervină poliţia pentru a-l aresta şi a-l aduce în faţa unui psihiatru", a arătat Darmanin.
El a spus că există "indiscutabil o problemă de urmărire psihiatrică" care trebuie abordată.
"Nu în moschei se radicalizează, ci pe internet", a declarat Gérald Darmanin la BFMTV despre teroriştii islamişti. Ministrul de interne a subliniat că agresorul de sâmbătă "a fost ascultat la telefon timp de mai multe luni, mai mulţi ani" şi "nu a ieşit nimic din asta".
El a denunţat în continuare dificultăţile şi lipsa de instrumente de urmărire a acestui tip de profil. "Terorismul suferă mutaţii, se transformă şi se foloseşte de lacunele sistemului nostru", a avertizat Gérald Darmanin. "Trebuie să avem puterea de a merge până la capăt şi de a schimba legea, dacă trebuie să schimbăm legea", a arătat el.
"Când a fost interogat, el şi-a explicat gestul spunând că nu mai suporta să vadă musulmani murind, atât în Afganistan, cât şi în Palestina", a declarat Gérald Darmanin, care a vizitat locul faptei imediat după atac.
Această justificare a atacului, reiterată pe video, aminteşte de cea a lui Mohammed Mogushkov, teroristul din Arras care a citat şi el atacul Hamas din Israel înainte de a-l înjunghia pe profesorul francez Dominique Bernard.
Armand Rajabpour-Miyandoab, născut la Neuilly-sur-Seine în martie 1997, este cetăţean francez născut în Franţa. El se numea încă Iman atunci când familia sa a fost naturalizată în 2002, dar şi-a schimbat prenumele în franceză în 2003. Avea doar 6 ani când a devenit Armand, nume care apare în cazierul său judiciar şi în dosarele serviciilor de informaţii.
"Părinţii săi, care se pare că au fugit din Iranul mullahilor, nu erau deloc înclinaţi spre islam", a declarat o sursă informată pentru Le Figaro. Suspectul radicalizat, care nu ar fi altceva decât un "lup singuratic", s-a convertit după adolescenţă, frecventând personaje care susţineau jihadul.
El voia să plece în Siria şi plănuia deja atentate în 2016, la 19 de ani. Se definea ca "salafist", potrivit unuia dintre colegii săi de şcoală, care îl descrie ca fiind "în mod clar favorabil ideologiei organizaţiei Stat Islamic".
"Nevoia sa de puncte de reper" i-a accelerat radicalizarea, potrivit unui psiholog care l-a urmărit în timpul anchetei din 2017, "Statul Islamic oferindu-i în special criterii directive pentru stilul său de viaţă" - gata cu muzica, gata cu prietenii, până când a devenit un promotor al ideologiei jihadiste în 2015, a arătat specialistul.
Atunci când a fost arestat, la 25 noiembrie 2015, pentru pregătirea unui atentat în cartierul La Défense, tânărul descris ca suferind de probleme psihologice nu era singur.
Acţiunea sa fusese pregătită împreună cu două "figuri" cunoscute în mediile teroriste, Maximilien Thibault, care a plecat în Siria în acelaşi an, şi Mélina Boughedir, care în octombrie 2015 a intrat în zonele de luptă ca militantă pentru Statul Islamic.
Mamă a patru copii, dintre care trei au fost repatriaţi în Franţa, ea este una dintre puţinele femei franceze care au fost judecate de instanţele irakiene. În 2018, ea a fost condamnată la închisoare pe viaţă, dar risca pedeapsa cu moartea.
În ceea ce-l priveşte, Armand Rajabpour-Miyandoab a fost condamnat la 16 martie 2018 pentru asociere teroristă, în dosarul La Défense, la cinci ani de închisoare, dintre care unul cu suspendare condiţionată şi urmat de trei ani de libertate condiţionată. Dosarul este în continuare deschis pe numele complicilor săi, Mélina Boughedir şi Maximilien Thibault, un jihadist francez fost membru al grupării Forsane Alizza.
Această celulă, desfiinţată în primăvara anului 2012, preconiza jihadul armat şi dorea să instaureze un califat în Franţa.
Încarcerat pentru scurt timp la închisoarea Nanterre, Armand Rajabpour-Miyandoab a fost iniţial "un deţinut retras şi impresionabil", potrivit unui gardian al închisorii.
Apoi, lucrurile s-au înrăutăţit când a ajuns la Fresnes. Întreaga sa detenţie, mai întâi în arest preventiv - între 2016 şi 2018 - şi apoi ca deţinut, între 2018 şi 2020, a fost presărată cu incidente grave. După ce a trecut prin secţia de evaluare a radicalizării, a fost plasat de mai multe ori în izolare, potrivit Le Figaro.
În 2019, cu un an înainte de eliberare, a fost supus unui tratament special, deoarece s-a considerat că avea un potenţial ridicat de a comite acte de violenţă împotriva personalului: deschiderea celulei necesita un ofiţer superior şi doi agenţi, care trebuiau să fie echipaţi cu veste de protecţie în orice împrejurare.
În 2020, Rajabpour a fost eliberat din detenţie cu o "evoluţie pozitivă fragilă", potrivit expertului în acest caz. După ce a fost monitorizat de serviciul de probaţiune, el a fost eliberat definitiv de către administraţia penitenciară în aprilie 2023, cu o evaluare finală în iunie.
Nu mai era supus decât unei măsuri individuale de control administrativ şi de supraveghere operată de Ministerul de Interne.
Pe măsură ce ancheta privind atacul de sâmbătă avansează, poliţiştii trag un semnal de alarmă cu privire la "cei care părăsesc închisoarea".
Serviciile de integrare şi probaţiune monitorizează în prezent 230 de persoane pentru infracţiuni de terorism comise în libertate.
În fiecare an, aproximativ 80 de persoane condamnate pentru terorism jihadist părăsesc închisorile franceze.
Pe lângă aceste persoane, care au fost monitorizate în mod corespunzător de către autorităţile judiciare, există toţi cei care au revenit la viaţa normală, devenind invizibili după încheierea măsurilor de supraveghere judiciară sau administrativă. Este vorba de 250 de persoane, care nu sunt toate monitorizate de serviciile de informaţii, scrie Le Figaro.
