Nicușor Dan despre Donald Trump, Statele Unite și Uniunea Europeană. Poziția președintelui ales față de politica externă

În contextul relațiilor internaționale complexe, poziția noului președinte român față de administrația Trump, Statele Unite și Uniunea Europeană capătă o importanță deosebită pentru viitorul diplomatic al României.

O abordare instituțională a relației cu SUA

Deși materialele disponibile nu conțin declarații directe ale lui Nicușor Dan despre Donald Trump, poziția sa față de Statele Unite poate fi dedusă din afirmațiile publice și din contextul campaniei electorale.

Noul președinte a exprimat în mod constant un angajament față de o "direcție pro-occidentală" pentru România, care include implicit o relație solidă cu Statele Unite, ca aliat cheie și partener strategic, în special în domeniul securității.

Un moment semnificativ în timpul campaniei a fost susținerea publică acordată lui Nicușor Dan de către șapte foști ambasadori americani în România, care au declarat explicit că "doar Nicușor Dan apără interesele alianței româno-americane".

Citește și

Chitaristul și fondatorul trupei britanice Jethro Tull, Mick Abrahams, a murit la vârsta de 82 de ani

Acest sprijin din partea unor diplomați americani cu experiență sugerează o percepție pozitivă în cadrul comunității diplomatice americane față de candidatura sa.

În timpul campaniei, Dan și-a exprimat intenția de a restabili legăturile cu SUA prin canale diplomatice consacrate, indicând o dorință de continuare și normalizare a relațiilor bilaterale.

Această abordare contrastează cu cea a contracandidatului său, George Simion, care s-a identificat în mod deschis cu mișcarea "Make America Great Again" a lui Donald Trump și chiar a purtat o șapcă cu sloganul "Trump Save America".

Între parteneriat transatlantic și integrare europeană

Din programul electoral prezentat de Nicușor Dan, intitulat "România onestă", reiese clar că noul președinte acordă o importanță majoră echilibrului între relația cu Statele Unite și integrarea europeană. Conform declarațiilor sale, "întărirea NATO, menținerea și extinderea parteneriatului strategic cu SUA, precum și contribuția activă la cooperarea între Uniunea Europeană și Statele Unite" reprezintă direcții fundamentale de politică externă.

Angajamentul pro-european al lui Nicușor Dan a fost un pilon central al platformei sale politice. El a exprimat în mod repetat că alegerile reprezintă o alegere între o "direcție pro-occidentală" și una "anti-occidentală", iar victoria sa semnifică o adeziune la prima opțiune, care include o implicare puternică în Uniunea Europeană.

Grupul Renew Europe din Parlamentul European l-a susținut pentru funcția de președinte al României, consolidându-i imaginea de lider pro-european.

În contextul relației transatlantice, Dan a subliniat că "doar o Românie democratică, stabilă și respectată în Europa poate fi un partener de încredere pentru Statele Unite". El a avertizat că, deși cu un președinte anti-occidental România ar putea rămâne din punct de vedere tehnic în UE, țara s-ar confrunta cu izolarea, cu consecințe economice negative.

Viziune de politică externă pentru un context geopolitic complex

O controversă relevantă pentru înțelegerea poziției lui Nicușor Dan față de relațiile cu SUA a fost legată de declarațiile lui George Simion, care a mulțumit Administrației Americane pentru suspendarea programului Visa Waiver pentru România.

Nicușor Dan a condamnat ferm această poziție ca fiind o "trădare inacceptabilă", indicând indirect o viziune pozitivă asupra unor legături mai strânse cu SUA, inclusiv prin facilitarea călătoriilor fără vize pentru cetățenii români.

În domeniul securității, noul președinte propune alocarea treptată a 3,5% din PIB pentru înzestrarea și pregătirea forțelor armate, în conformitate cu angajamentele strategice ale României. El susține apărarea militară a Europei prin inițiativa ReArm a Uniunii Europene și pledează pentru dezvoltarea capacităților naționale de producție militară.

Un aspect distinct al programului președintelui Nicușor Dan este accentul pus pe independența tehnologică. El consideră că "România trebuie să evite dependența tehnologică de regimuri autoritare precum China" și pledează pentru parteneriate cu state democratice din Europa și din regiunea Indo-Pacific (Japonia, Coreea de Sud, Australia). Această orientare se aliniază cu preocupările exprimate de administrația Trump privind influența chineză în infrastructurile critice.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"