Negocieri la ONU pentru o lume fara arme nucleare. SUA, Franta si Marea Britanie se opun din cauza Coreei de Nord
Aproximativ 100 de tari au inceput luni, la ONU, negocieri asupra unui tratat care sa interzica armamentul nuclear, convinse ca acest document va reduce riscul unui razboi atomic, in pofida boicotarii dezbaterilor de catre marile puteri, relateaza AFP.
Inainte de deschiderea discutiilor, ambasadoarea Statelor Unite la ONU Nikki Haley, inconjurata de aproximativ 20 de aliati ai primei puteri mondiale - inclusiv Regatul Unit, Franta si mai multe tari est-europene -, a catalogat aceste discutii drept ”irealiste” in contextul unei intensificari a tensiunilor in lume sau a amenintarii nucleare agitate de regimul nord-coreean.
”Ca mama sau fiica, nu exista altceva mai important sa doresc familiei mele decat o lume fara arme nucleare, insa trebuie sa fim realisti”, a subliniat Haley in fata presei. ”Exista, oare, cineva care crede ca Phenianul va fi de acord sa interzica armele nucleare?”.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Ambasadorul britanic Matthew Rycroft a dat asigurari ca tara sa este ”complet angajata in vederea ajungerii, pe termen lung, la o lume fara arme nucleare”.
”Dar noi nu credem ca aceste negocieri pot sa conduca la progrese reale in domeniul dezarmarii nucleare mondiale. Cea mai buna modalitate de a ajunge la o dezarmare nucleara mondiala este printr-o dezarmare multilaterala progresiva, negociata etapa cu etapa, in cadrul acordurilor internationale existente”, ca Tratatul Neproliferarii (TNP), a subliniat el.
”Interzicerea imediata a armelor nucleare este incompatibila cu abordarea progresiva a dezarmarii nucleare”, a subliniat, de asemenea, adjunctul ambasadorului Frantei, Alexis Lamek. "Intr-un context de tensiuni sporite, cu privire la proliferarea armelor de distrugere in masa si a vectorilor lor, tarile noastre continua sa fondeze securitatea si stabilitatea in privinta disuasiunii nucleare”, a adaugat el.
Rusia si China nu s-au asociat interventiilor occidentalilor, insa cele doua mari puteri evita, la randul lor, aceste discutii.
Inclusiv Japonia, singura tara care a fost devastata de atacuri atomice, in 1945, se opune unui asemenea tratat, ingrijorata sa vada ca absenta unui consens ”submineaza progresele in vederea unei dezarmari nucleare efective”.
”NICIODATa MOMENTUL POTRIVIT”
Insa opozitia acestor tari nu a afectat hotararea natiunilor care promoveaza acest dosar - ca Austria, Irlanda, Mexicul, Brazilia, Africa de Sud si Suedia -, sustinute de Vatican si sute de ONG-uri. Toate se declara ingrijorate de riscul tot mai mare al unui conflict nuclear si frustrate de impasul in domeniul dezarmarii nucleare de 20 de ani.
”Noi asteptam progrese in dezarmarea nucleara din 1997. De 20 de ani, Conferinta asupra dezarmarii a fost incapabila sa se inteleaga asupra unui program de lucru (...). De fiecare data cand intrebam ni se spune ca nu este momentul potrivit. Sincer, nu este niciodata momentul potrivit”, a subliniat de la tribuna Adunarii Generale a ONU ambasadorul austriac Alexander Marschik.
”Acest lucru va lua timp, sa nu fim naivi”, a declarat saptamana trecuta, la ONU, ministrul suedez de Externe Margot Wallström. ”Insa multe tari spun ca trebuie sa iesim din impasul asupra acestei probleme de multi ani. Este totdata expresia unei frustrari”.
”Au existat numeroase eforturi (de dezarmare) la sfarsitul Razboiului Rece, iar apoi acest lucru s-a oprit”, a subliniat Beatrice Fihn, directoarea ICAN (International campaign to abolish nuclear weapons), o coalitie internationala de ONG-uri mobilizate in acest dosar.
”Acum temerile sunt exacerbate, odata cu noul presedinte” american Donald Trump, a carui administratie a angajat o examinare a politicii nucleare americane inainte de a se angaja intr-o costisitoare innoire a arsenalului american.
Evocand negocierea cu succes a conventiilor care interzic armele cu submunitie (semnata in 2002) sau minele antipersonal (1997), Fihn da asigurari ca exista ”sanse bune” sa fie adoptat un tratat fie inca de la finalul primei faze a discutiilor, pe 7 iulie, fie ”in doi ani”.
In pofida faptului ca marile puteri sunt ostile dezbaterilor, spune ea, adoptarea unui asemnea tratat le va obliga mai devreme sau mai tarziu sa-si revada politica, chiar daca marile puteri sunt angajate toate, in prezent, in modernizarea armamentului lor nuclear.
”Chiar daca principalii producatori (de arme nucleare) nu semneaza, aceste tratate au un impact important”, spune ea. ”Sa luam Rusia ca exemplu. De ce dezminte ca utilizeaza arme cu submunitie in Siria? Ea nu este semnatara a tratatului care interzice aceste arme, dar stie ca nu e bine”.
