Neglijențele care au dus la explozia devastatoare din Beirut. Se va desfășura o anchetă internațională

×
Codul embed a fost copiat

Primele elemente ale anchetei privind explozia devastatoare produsă marţi în portul din Beirut pun în discuţie ani de neglijenţă şi lipsă de măsuri, relatează miercuri Reuters, citat de Agerpres. 

Premierul Hassan Diab şi preşedinţia libaneză au indicat marţi că 2.750 de tone de nitrat de amoniu - un compus folosit la fabricarea îngrăşămintelor minerale, dar şi a dispozitivelor explozive - erau depozitate de şase ani în port, fără să fi fost luate măsuri speciale de securitate.

'Este vorba de neglijenţă', a declarat o sursă pentru Reuters, adăugând că îngrijorări suscitate de problema depozitării nitratului de amoniu în port au fost exprimate în mai multe rânduri în faţa diferitelor comisii şi în faţa justiţiei, dar fără 'să se facă nimic' pentru a ordona evacuarea acestor materiale extrem de periculoase.

Interlocutorul agenţiei britanice de presă a spus că un incendiu s-a declanşat în hangarul nr. 9 din port, după care focul s-a extins la hangarul nr. 12, în care era depozitat nitratul de amoniu.

Peste 100 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma deflagraţiei, potrivit unui bilanţ dat publicităţii miercuri, dar acesta riscă să se înrăutăţească întrucât circa 3.000 de persoane au fost rănite, iar cartiere întregi au fost distruse.

Citește și
Imagini după explozia din Beirut, Liban - 11
Urmările exploziei din Beirut. Aproape 300.000 de oameni au rămas fără locuinţe

Şeful autorităţii vamale libaneze, Badri Daher, a declarat miercuri la postul de televiziune LBCI că serviciile sale au avertizat în şase rânduri justiţia cu privire la riscurile asociate prezenţei nitratului de amoniu în port. 'Am cerut să fie reexportat, dar nu s-a făcut nimic. Lăsăm la latitudinea specialiştilor şi persoanelor autorizate să stabilească de ce', a adăugat el.

O altă sursă apropiată unui angajat din port a spus că o echipă care a inspectat nitratul de amoniu cu şase luni în urmă avertizase despre riscul ca 'Beirutul să fie în totalitate aruncat în aer' dacă acesta nu va fi mutat în altă parte.

Autoritatea vamală, potrivit documentelor care au putut fi consultate de Reuters, a solicitat în 2016 şi în 2017 justiţiei să ceară 'agenţiei maritime în cauză' să reexporte sau să aprobe vânzarea nitratului de amoniu descărcat şi depozitat în hangarul nr. 12 pentru a asigura securitatea portului.

Unul dintre documente se referă la cereri similare datând 2014 şi din 2015.

'O anchetă locală şi internaţională trebuie să fie efectuată asupra accidentului având în vedere amploarea şi circumstanţele în care aceste mărfuri au fost transportate în port', a declarat Ghassan Hasbani, fost viceprim-ministru şi membru al partidului Forţele Libaneze.

Preşedintele Libanului, Michel Aoun, a asigurat miercuri că o anchetă asupra puternicei explozii care a zguduit cu o zi în urmă Beirutul va dezvălui cât de curând circumstanţele celor întâmplate, iar rezultatele vor fi publicate în mod transparent. Într-un discurs televizat la începutul reuniunii de guvern, Michel Aoun a lansat un apel către alte naţiuni să accelereze trimiterea de ajutoare în Liban, confruntat deja cu o criză economică.

Shiparrested.com, o reţea specializată în aspectele juridice ale transportului maritim, a raportat în 2015 că nava-cargo Rhosus, care naviga sub pavilionul Republicii Moldova, a făcut o escală la Beirut în septembrie 2013 din cauza unor probleme tehnice, în timp ce efectua o cursă din Georgia spre Mozambic cu o încărcătură de 2.750 tone de nitrat de amoniu la bord.

Navei i-a fost impusă interdicţia să părăsească portul după o inspecţie, iar la scurt timp ea a fost abandonată de către proprietarii săi, ceea ce a provocat o serie de proceduri legale din partea creditorilor lor.

'Din cauza riscurilor legate de menţinerea nitratului de amoniu la bordul navei, autorităţile portuare au decis ca marfa să fie descărcată în depozitele portului', indică Shiparrested.com.

Portalul rusesc RBC, citat de DPA, a relatat miercuri că nava, care plecase din portul georgian Batumi spre Mozambic, aparţinea cetăţeanului rus Igor Greciuşkin, născut în Habarovsk (Extremul Orient rus), în prezent având reşedinţa permanentă în Cipru.

Citește și...
Explozia din Beirut a fost atât de puternică încât a fost detectată în Germania. Ce spun experții
Explozia din Beirut a fost atât de puternică încât a fost detectată în Germania. Ce spun experții

Explozia devastatoare din Beirut a fost detectată în Germania și Tunisia, de două staţii aparținând Organizaţiei Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare (CTBTO), o agenţie specializată a ONU.

Urmările exploziei din Beirut. Aproape 300.000 de oameni au rămas fără locuinţe
Urmările exploziei din Beirut. Aproape 300.000 de oameni au rămas fără locuinţe

Aproape 300.000 de oameni au rămas fără locuinţe după ce exploziile uriaşe de marţi produse în portul din Beirut au distrus numeroase clădiri.

Bilanțul exploziei din Beirut a ajuns la 100 de morți și 4.000 de răniți. Ce ar fi provocat deflagrația
Bilanțul exploziei din Beirut a ajuns la 100 de morți și 4.000 de răniți. Ce ar fi provocat deflagrația

O explozie puternică, produsă în zona portului, a devastat marți seară Beirutul, capitala Libanului.

Imaginile dezastrului din Beirut. Stare de urgență în capitala Libanului după explozie. GALERIE FOTO
Imaginile dezastrului din Beirut. Stare de urgență în capitala Libanului după explozie. GALERIE FOTO

A doua zi după cele două explozii care au ucis cel puţin 100 de oameni, capitala libaneză Beirut este un oraş devastat, cu zeci de maşini avariate şi cu clădirile înconjurate de cioburile geamurilor sparte.

Recomandări
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze
Noua conductă de gaze din Bulgaria a început să funcționeze. România poate spera la prețuri mai mici la gaze

România poate spera la prețuri mai mici la gaze, odată cu intrarea în funcțiune a conductei din Bulgaria prin care am putea importa gaz din zona Mării Caspice.  

Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei
Culturi risipite din cauza „hibelor legislative”. Cum reacționează statul român la problema secetei

„Ne facem că plouă”, partea II. În Vrancea, un fermier se chinuie de 17 ani să preia un canal construit înainte de 1989, nefolosit, pentru a iriga.  

2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile
2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile

„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.