NATO se grăbește să contracareze amenințarea Rusiei în punctul slab al Europei. Când va fi gata baza militară de la Cincu

NATO

La șase luni de la invazia Ucrainei de către Putin, eforturile de a consolida regiunea Mării Negre au ridicat semne de întrebare cu privire la motivul pentru care nu au fost făcute înainte.

După ce Rusia a atacat Ucraina, colonelul francez Clement Torrent a avut la dispoziție șase luni pentru a construi o bază pentru 1.000 de soldați la frontiera de est a NATO, informează Bloomberg.
El și aproximativ 200 de militari din Franța, Belgia și Țările de Jos trebuie să niveleze un vârf de deal din regiunea românească a Transilvaniei.
„Scadența noastră este înainte de primul îngheț”, a spus Torrent, care conduce grupul de lucru al inginerilor, de la baza de lângă Cincu, la aproximativ 260 de kilometri nord de București.
„Este un semn de solidaritate. O alianță trebuie să fie tangibilă,” a mai adăugat el.

În timp ce marile puteri occidentale se grăbesc să înfrunte amenințarea reprezentată de Vladimir Putin, războiul Rusiei asupra Ucrainei a răspuns la o întrebare fundamentală pe care statele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și-au pus-o de ani de zile: dacă membrii mai în vârstă precum SUA, Franța și Germania se vor lupta pentru cei mai puțin bogați, fosti aliați comuniști, dacă sunt atacați.

Dar a ridicat și altele, inclusiv dacă alianța face suficient pentru a descuraja expansionismul rus după ani de subinvestiții și avertismente ignorate și dacă efortul de a consolida regiunea anterior neglijată a Mării Negre ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp în urmă.

La șase luni de la invadarea Ucrainei de către Putin, NATO se concentrează ferm asupra modului de a descuraja Rusia în colțul de sud-est al Europei și de a preveni ca una dintre cele mai sărace regiuni ale continentului să devină subsolul securității.

Citește și
arme nucleare
Rusia reafirmă că ar putea folosi arsenalul nuclear numai în ''situaţii de urgenţă''

Marea Neagră desparte Europa de Asia și este înconjurată de Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Este o rută comercială critică pentru produsele agricole din Ucraina și Rusia și se leagă cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor a Turciei.

Moscova a acordat prioritate sud-estului Europei, potrivit lui Matthew Orr, un analist din Eurasia al companiei de informații RANE. Formarea sa acolo „arată cât de mult sunt preocupați rușii de această regiune, cât de mult doresc să aibă o amprentă militară puternică acolo – la care NATO trebuie să răspundă”, a spus el.

Ani de zile, liderii est-europeni avertizaseră că amenințarea din partea Rusiei crește după ce Moscova a atacat Georgia în 2008. Apoi, în 2014, Putin a instigat un război în regiunea Donbas de est a Ucrainei și a pus mâna pe Crimeea.

În acea perioadă, Kremlinul și-a consolidat capacitățile militare în Marea Neagră, schimbând forțele terestre, consolidând apărarea antiaeriană și modernizându-și flota maritimă pe măsură ce își intensifica activitatea în zonele de război, inclusiv Libia și Siria, unde are o bază navală.

„Marea Neagră în sine este poarta Rusiei către apa caldă, în special către Marea Mediterană”, a spus Iulia Joja, directorul programului Mării Negre pentru think tank-ul Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington.
„Este poarta Rusiei pentru a proiecta putere și forță în Orientul Mijlociu, în Africa și nu numai,” a mai adăugat ea.

La doar câteva săptămâni după invazia din 24 februarie, alianța a convenit, la un summit de la Bruxelles, să creeze patru noi grupuri de luptă pentru România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, care să completeze cele patru pe care le desfășurase în Polonia și statele baltice, ca parte a unui astfel de grup. Abordarea este numită „tripwire”.

România, o țară de aproape 19 milioane, care împarte o graniță de aproape 640 de kilometri cu Ucraina, găzduia deja înainte de război aproximativ 1.000 de soldați NATO, majoritatea americani, baza de la Marea Neagră de la Mihail Kogălniceanu servind drept punct de tranzit pentru zonele de conflict din Orientul Mijlociu.

După atacul Rusiei asupra Ucrainei, aliații NATO și-au sporit semnificativ prezența la granițele de est ale alianței, desfășurând mai multe trupe, avioane și nave. Planul acum este de a crea garnizoane în restul statelor NATO de la graniță, unde noi unități ale forțelor internaționale cuprinzând aproximativ 1.000 de militari vor fi rotate în mod regulat. În plus, aliații vor identifica unități de acasă care se pot alătura rapid cu trupele deja aflate la sol în statele din est, dacă este necesar. Această prezență suplimentară este un lucru pe care statele baltice și Polonia îl susțin de ani de zile. Rusia a amenințat că va răspunde, deși nu a luat încă nicio măsură concretă.

Prin crearea de legături cu armatele din țara gazdă și prepoziționarea armelor, muniției și echipamentelor grele, aceste forțe pot fi multiplicate până la dimensiunea unei brigăzi de 5.000 de oameni în câteva zile, a declarat colonelul Flavien Garrigou Grandchamp, înalt reprezentant național al Franței în România.

„Ne pregătim să putem lupta cot la cot cu românii, SUA și alte contingente”, a spus el. „În cel mai rău caz, dacă se va întâmpla, ne vom lupta.”

Sute de mii de trupe aliate sunt în prezent într-o pregătire sporită, aceasta urmând să devină mai oficializată sub comanda NATO, ca parte a unei revizuiri majore a apărării alianței convenită de liderii de la Madrid în iulie.

În timp ce majoritatea oficialilor se îndoiesc că Rusia ar ataca direct un membru NATO, alianța intenționează acum să mențină trupele internaționale dispuse peste granițele sale timp de „mulți ani pentru a fi sigură că situația s-a stabilizat”, a spus Garrigou Grandchamp.

Acest lucru va necesita investiții, care au lipsit foarte mult în România și vecinul său din sud, Bulgaria.

Țările ex-comuniste au aderat la NATO în 2004, cu trei ani înainte de a deveni membre ale Uniunii Europene. Ei încă încearcă să reducă un decalaj de bogăție cu partenerii lor mai bogați, care împiedică eforturile pentru orice, de la adăpostirea refugiaților până la ajutarea Ucrainei la exportul de cereale.

„Nu este vorba doar de apărare, ci de securitatea alimentară”, a spus premierul român Nicolae Ciucă într-un interviu din 2 august. „Deci toate aceste decizii luate pentru a spori descurajarea și apărarea de-a lungul întregului flanc estic sunt foarte binevenite.”

Cu toate acestea, a lua decizii bune a reprezentat o provocare imediată pentru Torrent și echipa sa de ingineri din armată.

Podul principal spre orașul Cincu, care se află în mijlocul României, este într-o stare atât de groaznică încât găurile trec drept prin asfalt pentru a dezvălui râul care curge dedesubt. Camioanele trebuie să ocolească câmpurile de floarea-soarelui pentru a muta zeci de mii de tone de material către și de la șantierul de pe deal.

România are puțin peste 950 de kilometri de autostrăzi, fiind pe ultimul loc în UE ca pondere pe cap de locuitor. În județul în care se află Cincu, salariile sunt în medie de aproximativ 3.500 de lei (730 de dolari) pe lună pentru oamenii angajați, dar în cazul multor orașe și sate, majoritatea populației trăiește din agricultură de subzistență și un ajutor de la stat.
Aurel Sorin Suciu, primarul municipiului Cincu, mizează pe guvernul de la București să asfalteze drumurile orașului și pe un proiect de educație finanțat de UE pentru localnici pentru a sprijini baza militară, inclusiv granturi pentru amenajarea restaurantelor și a locurilor de cazare.

„Este foarte greu să schimbi mentalitatea oamenilor și să-i convingi să vândă două vaci și să renoveze două camere pentru a câștiga mai mulți bani”, a spus Suciu în biroul său din piața principală din Cincu.

Celălalt domeniu de investiții, mai semnificativ, este în construirea armatei României. Majoritatea membrilor NATO nu au reușit de mult timp să îndeplinească obiectivul alianței de a cheltui cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare. Dar România și-a îndeplinit această țintă din 2015 și o va crește la 2,5% anul viitor, pe măsură ce se pregătește să cheltuiască pe orice, de la transportoare blindate de personal și avioane de luptă până la tancuri și submarine.

În total, factura pentru achiziții militare va ajunge la cel puțin 12 miliarde de euro (12,2 miliarde de dolari). Cel mai mare articol de până acum a fost o baterie de rachete antiaeriene Patriot de 4 miliarde de euro, care va deveni operațională anul acesta.

Baza condusă de francezi de la Cincu ar trebui, de asemenea, să funcționeze la capacitate maximă până la sfârșitul anului, așa cum era planificat. Acest lucru subliniază nu doar schimbarea membrilor din est ai NATO, ci și o schimbare generală a perspectivei, pe măsură ce întreaga alianță pivotează pentru a se confrunta cu Rusia.
„Suntem cei mai apropiați soldați francezi dislocați în zona de conflict”, a spus colonelul Christophe Degand, comandantul Grupului de luptă în avans și al Regimentului 8e Parachutiste d’Infanterie de Marine.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Situație tot mai tensionată în Kosovo, după ce liderii sârb și kosovar nu au ajuns la o întelegere. Acțiune a trupelor NATO
Situație tot mai tensionată în Kosovo, după ce liderii sârb și kosovar nu au ajuns la o întelegere. Acțiune a trupelor NATO

Situație tot mai tensionată în Kosovo, din cauza neînțelegerilor între majoritatea de etnie albaneză și minoritatea sârbă din regiune.

Rusia reafirmă că ar putea folosi arsenalul nuclear numai în ''situaţii de urgenţă''
Rusia reafirmă că ar putea folosi arsenalul nuclear numai în ''situaţii de urgenţă''

Ministerul rus de Externe a transmis joi că Rusia ar putea folosi arsenalul său nuclear numai în ''situaţii de urgenţă'' şi că nu are interesul să ajungă la o confruntare directă cu NATO şi cu SUA, relatează Reuters, scrie Agerpres. 

NATO cere o inspecţie „urgentă” a AIEA la centrala de la Zaporojie. Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamente
NATO cere o inspecţie „urgentă” a AIEA la centrala de la Zaporojie. Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamente

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este "urgent" ca o "inspecţie" a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică să aibă loc la centrala nucleară de la Zaporojie, în Ucraina, aflată sub control rusesc.

Liderul NATO, nou avertisment pentru Putin: Crede în mintea sa confuză că poate hotarî ce are voie sa facă Ucraina
Liderul NATO, nou avertisment pentru Putin: Crede în mintea sa confuză că poate hotarî ce are voie sa facă Ucraina

Ucraina forțează Rusia să-și regândească prioritățile ca urmare a contra-ofensivei Kievului pentru recucerirea regiunii Herson. Ca să opună rezistență, Moscova și-a relocat masiv trupe și echipamente dinspre est spre sud.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat
Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat

Horațiu Potra a revenit, luni dimineață, la sediul Inspectoratului General al Poliției. Fostul membru al Legiunii Străine asistă și de această dată la percheziții informatice care îl vizează personal.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.