"Mumia Mubarak vorbeste, iar dictatorii tremura de frica"
Discursul presedintelui Mubarak catre egipteni este o dovada clara a lipsei de umanitate a acestuia. In timp ce oamenii protesteaza, el a tinut-o pe a sa. A vorbit despre saracie si despre grija pentru oameni, dar mesajul era altul: nu vrea sa plece.
Sacrificarea cabinetului aminteste de practicile autocratilor din Antichitate. Oficialii din cabinet au fost folositi de presedinte pentru a testa opinia publica. Orele si zilele care vor urma vor spune daca a fost suficienta aceasta masura pentru a calma spiritele.
Ca Zine al-Abidine Ben Ali in Tunisia, Mubarak intruchipeaza figura coruptiei. Din Algeria si pana la Kabul, un arc al autocratiei se extinde aproape in tot Orientul Mijlociu, iar conducatorii isi cumpara linistea cu petrol sau cu fel de fel de intelegeri politice.
Dar arcul incepe sa "tremure". Caderea lui Ben Ali e un semn in acest sens.
Mubarak, in varsta de 82 de ani, a declarat ca a cerut guvernului sa demisioneze, precizand ca va anunta un nou Executiv in cursul zilei de sambata si promitand "noi masuri pentru limitarea somajului, cresterea nivelului de viata, dezvoltarea serviciilor si sprijinirea saracilor".
In fata amplorii manifestatiilor de vineri, Mubarak a cerut armatei - element esential al regimului de la Cairo - sa participe la actiunile de asigurare a ordinii, alaturi de politia depasita de mobilizarea populara fara precedent.
Mubarak conduce Egiptul de aproape 30 de ani, cu ajutorul unui complex aparat politienesc si al unui sistem politic dominat de un partid pe care il controleaza in totalitate.
