Moscova ameninţă cu represalii după atacul ucrainenilor asupra oraşului rusesc Kursk, soldat cu 13 răniţi

tanc t64 ucraina, tanc ucraina
Getty

Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene, în special un atac în noaptea de sâmbătă spre duminică, soldat cu 13 răniţi în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume, relatează France Presse.

"Comanditarii şi autorii acestor crime, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe Telegram.

Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum, notează EFE.

"Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia", a scris guvernatorul interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, pe contul său de Telegram.

El a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă".

Citește și
kaja kallas
Kaja Kallas, despre strategia de securitate a SUA: Washingtonul rămâne cel mai mare aliat al Europei

"Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare.

Noaptea trecută, mai mulţi bloggeri militari ruşi au relatat despre intrarea trupelor regulate ucrainene în districtul Belovski cu arme grele, informaţie care a fost ulterior retractată chiar de ei înşişi.

Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76. 000 de persoane au părăsit satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi, dar media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii, argumentând că este mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă.

În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat de asemenea duminică că populaţia unor sate de la graniţa cu Kursk a fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene.

Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk.

Duminică dimineaţă, Ministerul rus al Apărării a publicat noi imagini care ar arăta o lovitură asupra unei coloane de vehicule blindate ucrainene în regiunea Kursk, precum şi distrugerea unui tanc, potrivit AFP,care scrie că luptele continuă şi duminică în această regiune rusă.

După mai multe zile de tăcere cu privire la incursiune, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut-o pentru prima dată în discursul său zilnic de sâmbătă seara, afirmând că Kievul încearcă să "mute războiul pe teritoriul agresorului".

Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk, iar de regulă de astfel de operaţiuni se ocupă Serviciul Federal de Securitate (FSB) şi nu armata.

Într-un interviu acordat sâmbătă seara pentru AFP, un responsabil ucrainean din domeniul securităţii a declarat că incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, care sunt depăşite numeric şi nu dispun de suficiente muniţii.

Dar, pentru moment, incursiunea nu pare să fi influenţat situaţia de pe frontul de est, a recunoscut acest oficial.

"În principiu, situaţia nu s-a schimbat. Presiunea lor în Est continuă, ei nu îşi retrag trupele din acea zonă", chiar dacă "intensitatea" atacurilor ruseşti pe frontul de est a "scăzut puţin", a spus el.

Mai devreme sau mai târziu, potrivit acestuia Rusia va "opri" trupele ucrainene în regiunea Kursk, dar daca "după o anumita perioada de timp nu va reuşi să recucerească aceste teritorii, ele ar putea fi utilizate în scopuri politice", de exemplu, în timpul negocierilor de pace, a adăugat oficialul respectiv.

Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie.

În acelaşi interviu acordat sub rezerva anonimatului, oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk.

Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, susţine el.

"Având în vedere că armament occidental a fost utilizat în mod intens" în această operaţiune, "partenerii noştri occidentali au participat indirect la planificarea ei", a declarat responsabilul citat de AFP.

Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii.

De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nicio intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent. "Nu există nicio idee de anexare... Acţionăm în strictă conformitate cu dreptul internaţional", a asigurat el.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Kaja Kallas, despre strategia de securitate a SUA: Washingtonul rămâne cel mai mare aliat al Europei
Kaja Kallas, despre strategia de securitate a SUA: Washingtonul rămâne cel mai mare aliat al Europei

Statele Unite ale Americii rămân "cel mai mare aliat" al Uniunii Europene, a afirmat sâmbătă şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, după publicarea noii strategii de securitate a SUA.

Bulgaria intervine pentru salvarea unui petrolier rus sancționat, lovit de o dronă ucraineană, aproape eşuat lângă coastă
Bulgaria intervine pentru salvarea unui petrolier rus sancționat, lovit de o dronă ucraineană, aproape eşuat lângă coastă

Autorităţile maritime, poliţia de frontieră şi marina bulgară sunt pregătite pentru operaţiuni de salvare a unei nave care a intrat vineri în apele teritoriale ale ţării, a anunţat Ministerul bulgar al Transporturilor într-un comunicat, scrie Reuters.

Emmanuel Macron și-a încheiat vizita în China între discuții dure despre Ucraina și momente relaxate cu panda și ping-pong
Emmanuel Macron și-a încheiat vizita în China între discuții dure despre Ucraina și momente relaxate cu panda și ping-pong

Președintele francez Emmanuel Macron și-a încheiat vizita în China într-o notă mai relaxată – cu urși panda și ping-pong.

Recomandări
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO

Responsabilii americani i-au avertizat pe omologii europeni că, dacă nu-și consolidează până în 2027 capacitățile defensive, Statele Unite își vor sista participarea la anumite mecanisme de apărare ale NATO.

Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei
Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei

Energie termică gratis, fluidizarea traficului rutier sau locuințe pentru tineri. ȘtirileProTv.ro vă prezintă cele mai importante promisiuni electorale ale candidaților la alegerile pentru Primăria Capitalei, care sunt organizate în 7 decembrie 2025.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.