Moscova ameninţă cu represalii după atacul ucrainenilor asupra oraşului rusesc Kursk, soldat cu 13 răniţi

tanc t64 ucraina, tanc ucraina
Getty

Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene, în special un atac în noaptea de sâmbătă spre duminică, soldat cu 13 răniţi în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume, relatează France Presse.

"Comanditarii şi autorii acestor crime, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, pe Telegram.

Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum, notează EFE.

"Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia", a scris guvernatorul interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, pe contul său de Telegram.

El a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă".

Citește și
Șeful spionajului militar ucrainean spune că rușii au pregătit liste cu execuții: „Profesori, preoți, jurnaliști”

"Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare.

Noaptea trecută, mai mulţi bloggeri militari ruşi au relatat despre intrarea trupelor regulate ucrainene în districtul Belovski cu arme grele, informaţie care a fost ulterior retractată chiar de ei înşişi.

Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76. 000 de persoane au părăsit satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi, dar media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii, argumentând că este mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă.

În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat de asemenea duminică că populaţia unor sate de la graniţa cu Kursk a fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene.

Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk.

Duminică dimineaţă, Ministerul rus al Apărării a publicat noi imagini care ar arăta o lovitură asupra unei coloane de vehicule blindate ucrainene în regiunea Kursk, precum şi distrugerea unui tanc, potrivit AFP,care scrie că luptele continuă şi duminică în această regiune rusă.

După mai multe zile de tăcere cu privire la incursiune, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut-o pentru prima dată în discursul său zilnic de sâmbătă seara, afirmând că Kievul încearcă să "mute războiul pe teritoriul agresorului".

Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk, iar de regulă de astfel de operaţiuni se ocupă Serviciul Federal de Securitate (FSB) şi nu armata.

Într-un interviu acordat sâmbătă seara pentru AFP, un responsabil ucrainean din domeniul securităţii a declarat că incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, care sunt depăşite numeric şi nu dispun de suficiente muniţii.

Dar, pentru moment, incursiunea nu pare să fi influenţat situaţia de pe frontul de est, a recunoscut acest oficial.

"În principiu, situaţia nu s-a schimbat. Presiunea lor în Est continuă, ei nu îşi retrag trupele din acea zonă", chiar dacă "intensitatea" atacurilor ruseşti pe frontul de est a "scăzut puţin", a spus el.

Mai devreme sau mai târziu, potrivit acestuia Rusia va "opri" trupele ucrainene în regiunea Kursk, dar daca "după o anumita perioada de timp nu va reuşi să recucerească aceste teritorii, ele ar putea fi utilizate în scopuri politice", de exemplu, în timpul negocierilor de pace, a adăugat oficialul respectiv.

Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie.

În acelaşi interviu acordat sub rezerva anonimatului, oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk.

Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, susţine el.

"Având în vedere că armament occidental a fost utilizat în mod intens" în această operaţiune, "partenerii noştri occidentali au participat indirect la planificarea ei", a declarat responsabilul citat de AFP.

Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii.

De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nicio intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent. "Nu există nicio idee de anexare... Acţionăm în strictă conformitate cu dreptul internaţional", a asigurat el.

Articol recomandat de sport.ro
Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4
Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4
Citește și...
Un rabin care are și cetățenie moldovenească, dat dispărut în Emiratele Arabe Unite
Un rabin care are și cetățenie moldovenească, dat dispărut în Emiratele Arabe Unite

Un rabin cu dublă cetăţenie, israeliană şi moldovenească, Zvi Kogan, stabilit în Emiratele Arabe Unite (EAU), este dat dispărut începând de joi, a anunţat sâmbătă biroul de presă al premierului israelian Benjamin Netanyahu.  

Tensiuni bruște între Kremlin și marele său aliat. Iran condamnă tratamente ”inumane” asupra studenților săi din Rusia
Tensiuni bruște între Kremlin și marele său aliat. Iran condamnă tratamente ”inumane” asupra studenților săi din Rusia

Un incident aparent izolat la o universitate din Kazan a declanșat tensiuni diplomatice între Rusia și unul dintre cei mai importanți aliați ai săi, Iran. Teheranul a condamnat tratamentul ”inuman” la care au fost supuși studenții săi din Rusia.

 

Cine este fostul angajat al lui Soros numit de Trump secretar al Trezoreriei. Prima decizie care subminează relația cu Musk
Cine este fostul angajat al lui Soros numit de Trump secretar al Trezoreriei. Prima decizie care subminează relația cu Musk

Donald Trump l-a numit pe miliardarul Scott Bessent secretar al Trezoreriei. Pare a fi prima decizie majoră a președintelui SUA luată împotriva intereselor lui Elon Musk. Asta pentru că Bessent este un apropiat al lui Soros, aprig contestat de Musk.

 

Recomandări
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”

Peste 150.000 de români au votat până acum în cele 950 de secții deschise în toată lumea. Votul în diaspora a început vineri și ține 3 zile.  

Ce spunea Gabriel Cotabiță înainte să moară: ”N-am ce să regret, pentru că, dacă aș regreta ceva, l-aș mânia pe Dumnezeu”
Ce spunea Gabriel Cotabiță înainte să moară: ”N-am ce să regret, pentru că, dacă aș regreta ceva, l-aș mânia pe Dumnezeu”

Lumea artistică este în doliu, pentru una dintre cele mai vibrante voci din ultimele decenii. La 69 de ani, muzicianul Gabriel Cotabiță a murit la Spitalul Universitar din Capitală. 

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.