Mobilizare generală în nordul Europei. Opt ţări promit să ajute Republica Moldova să facă faţă actualei crize energetice

Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda şi cele trei ţări baltice (Estonia, Letonia, Lituania) au publicat marţi o declaraţie comună în care au promis că vor colabora cu Comisia Europeană şi cu alţi parteneri-cheie pentru a fi pregătiţi să intensifice asistenţa internaţională acordată Republicii Moldova în actuala situaţie de criză în domeniul energetic, considerând că decizia Gazprom de a sista livrările de gaz în Transnistria vizează subminarea stabilităţii politice şi economice a Republicii Moldova.

Ţările din aşa-numitul format Nord-Baltic 8 (NB8) au subliniat în declaraţia comună că rămân „ferm” angajate cu privire la susţinerea Moldovei pentru gestionarea actualelor provocări energetice.

„Notăm decizia Gazprom-ului de a întrerupe livrările de gaze către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2025. Această acţiune are scopul de a submina stabilitatea politică şi economică a Republicii Moldova. Apreciem măsurile luate de autorităţile moldovene pentru a asigura stabilitatea în aprovizionarea cu gaze şi energie electrică în aceste condiţii dificile. Vom colabora cu Comisia Europeană şi alţi parteneri cheie pentru a fi pregătiţi să intensificăm asistenţa internaţională acordată Republicii Moldova în acest sens. Îmbunătăţirile recente ale infrastructurii şi creşterea capacităţilor de transport au consolidat semnificativ rezilienţa Republicii Moldova la presiunile externe în domeniul energiei, reflectând angajamentul ţării de a-şi întări securitatea energetică”, se arată în declaraţia comună NB8, citată de NewsMaker, potrivit News.ro.

Statele din formatul Nord-Baltic au subliniat că rămân „ferm” angajate cu privire la sprijinirea Republicii Moldova în gestionarea provocărilor energetice actuale şi avansarea reformelor din sectorul respectiv. „Aceste eforturi sunt esenţiale nu doar pentru dezvoltarea durabilă a Moldovei, ci şi pentru stabilitatea regiunii extinse, mai ales în contextul obiectivelor mai largi ale Europei privind securitatea energetică şi agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei”, subliniază cele opt state, dintre care şase sunt membre UE, iar două (Norvegia şi Islanda) au statut de asociaţi.

„Mulţumesc, dragi prieteni. Puterea noastră este în unitate”, a reacţionat pe X ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi.

De la 1 ianuarie 2025, autorităţile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean, odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldovagaz, toate volumele fiind direcţionate în regiunea transnistreană prorusă. În noiembrie, autorităţile de la Chişinăul au discutat cu conducerea concernului rus Gazprom continuarea livrărilor prin ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs propunerii. Astfel, în prima zi a anului 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internaţional.â

Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesităţile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană şi se producea energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Acum, deficitul de energie electrică pe malul drept este asigurat din importuri, preponderent din România, în timp ce Transnistria se confruntă cu lipsa gazului, a căldurii, a energiei electrice şi chiar a apei curente. Centrala de la Cuciurgan a început să producă curent electric pe bază de cărbune, însă, începând cu 3 ianuarie, zilnic au loc deconectări programagte din cauză că există un consum de energie electrică ce depăşeşte producţia.

Chişinăul au propus ajutor Tiraspolului, inclusiv modalităţi de cooperare pentru a gestionarea situaţiei, dar autorităţile separatiste ale regiunii transnistrene, controlate de Kremlin, neagă însă acest lucru, în ciuda evidenţelor.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”