Criza din Ucraina. Ambasadorul SUA la Moscova a transmis MAE rus răspunsurile scrise la cererile Rusiei
Pentru prima oară de la începutul crizei din Ucraina, SUA îl ameninţă cu sancţiuni personale pe Putin, dacă trupele lui trec graniţa.
Citește în acest articol:
►Biden: Ar putea fi cea mai mare invazie de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Va schimba lumea
►Ministru de Externe din Ucraina: Ucraina nu va accepta nicio concesie în conflictul cu Rusia
►Vasile Dîncu: Nu se pune problema de a trimite soldați sau echipamente în Ucraina
►SUA amenință Belarusul dacă ajută Rusia
►Germania va furniza Ucrainei 5.000 de căști militare
Citește cele mai noi informații despre criza din Ucraina:
UPDATE 20.30. Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat, miercuri, că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO, relatează Reuters şi AFP.
Într-o conferinţă de presă, Blinken a spus că răspunsul părţii americane stabileşte o cale diplomatică serioasă, dacă Rusia doreşte acest lucru, şi include o evaluare pragmatică şi principială a îngrijorărilor exprimate de către Rusia.
El a adăugat că Statele Unite sunt deschise dialogului şi că depinde de Rusia cum va răspunde.
UPDATE 19.50. Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a venit miercuri la sediul MAE rus pentru a transmite răspunsurile scrise ale Washingtonului la cererile Moscovei privind securitatea europeană, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Ambasadorul american John Sullivan a fost primit de viceministrul de externe rus Alexandr Gruşko şi ''a transmis răspunsul scris al administraţiei americane la proiectul de tratat bilateral asupra garanţiilor de securitate prezentat anterior de partea rusă'', precizează MAE rus, confirmând astfel o primă informaţie în acest sens comunicată de ziarul rus Kommersant.
UPDATE 16.30. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a întrunit la Palatul Cotroceni, pentru a discuta cu privire la situația din Ucraina, în contextul tensiunilor legate de o presupusă intenție de invazie de către forțele armate ruse.
Șeful statului a declarat că România trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu posibil, în contextul situaţiei de securitate din regiune.
UPDATE 16.10. Un înalt responsabil rus îndeamnă Moscova să livreze arme separatiştilor pro-ruși din Ucraina
Un înalt responsabil al Parlamentului rus, Andrei Turciak, a îndemnat miercuri Rusia să livreze arme separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, pe fondul tensiunilor în creştere la frontiera ucraineană, informează AFP, potrivit Agerpres.
"În aceste condiţii, Rusia trebuie să acorde sprijinul necesar Republicilor populare Lugansk şi Doneţk, livrându-le unele tipuri de arme pentru a întări capacităţile lor defensive", a declarat Andrei Turciak, prim-vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus, la televiziunea publică.
Reprezentant de marcă al partidului puterii, Rusia Unită, Turciak a acuzat autorităţile de la Kiev că "pregătesc o agresiune militară" împotriva acestor regiuni separatiste proruse.
UPDATE 15.25 În ciuda faptului că guvernul italian a cerut marilor companii să nu discute cu Putin, videoconferința a avut loc.
Putin le-a spus directorilor de la companii că Italia este un partener cheie pentru Moscova, că Rusia este un furnizor de energie de încredere și că Roma a putut să cumpere gaz de la Gazprom la prețuri mai mici datorită acordurilor pe termen lung, conform The Independent.
UPDATE 15.04 Germania va furniza Ucrainei 5.000 de căști militare
Germania va furniza Ucrainei 5.000 de căști militare, după cum a anunțat, miercuri, ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, informează TASS.
UPDATE 14.36 Bulgaria nu vrea trupe americane pe teritoriul său, dar este dispusă să accepte forțe din Franța, conform unei surse de la Bruxelles, citata de Radio Bulgaria, conform Novinite.com.
UPDATE 14.26 Lavrov, ironic la adresa lui Stoltenberg: A pierdut demult contactul cu realitatea
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a comentat, miercuri, declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vorbit despre o posibilă creştere a prezenţei militare pe flancul estic.
"Știți, nu am luat în considerare declarațiile lui de mult timp. În opinia mea, el a pierdut deja contactul cu realitatea", a spus Lavrov, citat de TASS.
UPDATE 14.00 Rusia a avertizat, miercuri, că nu va sta cu "braţele încrucişate" în faţa acţiunilor Occidentului, pe care îl acuză că încearcă să obţină avantaje unilaterale şi să instige Ucraina de a provoca Moscova, relatează EFE şi Interfax.
"Nu vom sta cu braţele încrucişate", a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, referindu-se la presiunile occidentale care urmăresc o "mai mare descurajare a Rusiei", în cursul unei intervenţii în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal), conform Agerpres.
UPDATE 13.52 Peste 20 de nave, bărci de luptă și nave ale The Black Sea Fleet, flota rusească, și-au părăsit bazele din Sevastopol și Novorossiysk pentru a participa la exercițiile care vor avea loc în Marea Neagră, conform departamentului de comunicare al The Black Sea Fleet, citat de TASS.
UPDATE 13.35 SUA amenință Belarusul dacă ajută Rusia
Statele Unite ameninţă Belarusul că se expune unei riposte ”rapide” şi ”ferme” în cazul în care permite Rusiei să folosească teritoriul belarus pentru a ataca Ucraina, relatează AFP.
”La fel cum am spus de clar Rusiei că va plăti scump” o eventuală invazie, ”în ultimele zile am transmis la fel de clar Belarusului că, dacă autorizează folosirea teritoriului său în vederea unui atac împotriva Ucrainei, va suferi o ripostă rapidă şi fermă din partea Statelor Unite şi aliaţilor noştri”, a ameninţat marţi un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, informează News.ro.
”În cazul în care o invazie este lansată dn Belarus, dacă militari ruşi sunt staţionaţi în mod permanent pe teritoriul său, NATO ar putea de asemenea să-şi revizuiască poziţia în ţările cu frontiere cu Belarusul”, a mai ameninţat el în faţa presei.
UPDATE 13.33 Kievul susţine că Moscova nu are încă suficiente trupe la frontieră pentru un atac de amploare
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba susține că numărul trupelor ruseşti concentrate la frontiera cu Ucraina este încă "insuficient" pentru a lansa un atac de anvergură asupra ţării sale, relatează AFP.
Acest număr "este mare, reprezintă o ameninţare pentru Ucraina", însă "la momentul în care vorbim, acest număr este insuficient pentru o ofensivă la scară largă împotriva Ucrainei de-a lungul întregii frontiere ucrainene", a declarat ministrul de externe într-o conferinţă de presă online.
"Acest lucru nu înseamnă că nu se vor putea înmulţi până la un nivel suficient într-o anumită perioadă de timp", a adăugat Kuleba, citat de Agerpres.
UPDATE 13.25 Preţul ţiţeiului a urcat spre 90 de dolari pe baril, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, în urma escaladării tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia şi a limitării producţiei, transmite Reuters, citat de Agerpres.
UPDATE 13.10 Kremlinul a calificat drept "distructivă" ideea unor sancţiuni la adresa lui Putin, menţionată cu o zi în urmă de omologul său american Joe Biden.
"Din punct de vedere politic, nu este dureros, este distructiv", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Agerpres.
UPDATE 12.47 Italia îşi va respecta angajamentele în cadrul NATO în faţa crizei ucrainene, a declarat, miercuri, ministrul apărării, Lorenzo Guerini.
"Alianţa a prevăzut o întărire a măsurilor de disuasiune pe flancul său estic, la care Italia participă", aminitit ministrul într-un comunicat, citat de AFP.
"Dacă vor fi luate noi decizii, tot în cadrul strategiei NATO de disuasiune, Italia va aduce o nouă contribuţie şi îşi va îndeplini angajamentele, reafirmând valoarea coeziunii Alianţei, în special dând asigurări ţărilor membre din flancul estic", a adăugat responsabilul italian, conform Agerpres.
UPDATE 12.46 Ucraina nu are nicio obiecţie faţă de răspunsurile în scris pe care SUA le vor transmite Rusiei ca parte a negocierilor pentru a preveni o escaladare militară împotriva Ucrainei, a declarat miercuri ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba într-o conferinţă de presă, notează Agerpres, citând Reuters.
UPDATE 12.17 Europa are mai mult de pierdut decât Statele Unite, aliatul său, prin impunerea de sancţiuni Rusiei în dosarul ucrainean, dat fiind că este întotdeauna mai puţin confortabil să fii nevoit să-ţi pedepseşti vecinul decât un adversar situat la celălalt capăt al lumii, notează AFP într-o analiză.
"Este evident că Europa se expune mult mai mult decât Statele Unite, pentru că apropierea geografică vine la pachet cu legături economice şi de securitate strânse", a apreciat Guntram Wolff, directorul institutului Bruegel de la Bruxelles, pentru France Presse.
UPDATE 12.11 Întrebată dacă UK ar sprijini sancțiunile împotriva președintelui rus, Vladimir Putin, după ce președintele american, Joe Biden, a sugerat că aceasta ar putea fi o opțiune în cazul unei invazii, ministrul britanic de Externe, Liz Truss a declarat pentru BBC Radio 4: „Nu am exclus nimic în ceea ce privește sancțiuni”.
Mai mult, a spus ministrul, vor adopta măsuri care să includă sancțiuni atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii, în cazul în care Rusia atacă Ucraina.
„Ceea ce este important este ca toți aliații noștri să facă același lucru, pentru că prin acțiune colectivă, arătându-i lui Vladimir Putin că suntem uniți, vom ajuta la descurajarea unei incursiuni rusești”, a punctat ea, citată de The Independent.
UPDATE 11.40 Vasile Dîncu: Nu se pune problema de a trimite soldați sau echipamente în Ucraina
Întreabat dacă România va trimite soldați în Ucraina, Vasile Dîncu a declarat: ”Nu se pune problema de a trimite soldați sau echipamente în Ucraina, pentru că dacă vă uitați pe regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este amenințată o țară membră a NATO. În cazul Ucrainei, nu este vorba de asta”.
UPDATE 11. 35 Rusia continuă să transfere avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, unde vor participa la exerciţiile militare comune "Allied Resolve 2022", a comunicat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de agenţiile de presă Interfax şi RIA Novosti, aceste aplicaţii intervenind în contextul unor tensiuni crescute între Rusia şi Occident legate de Ucraina, notează Agerpres.
"Avioanele de luptă multirol Su-35S din Districtul militar Est, implicate în verificarea forţelor de reacţie ale Uniunii statale continuă relocarea pe aerodromurile din Belarus", indică ministerul într-un comunicat, care remarcă faptul că în drumul lor spre Belarus aparatele de zbor fac escale pe aerodromurile din districtele militare Centru şi Vest.
UPDATE 10:30 Probabilitatea de război extins cu Rusia este redusă, dar pot exista conflicte locale (ambasador ucrainean)
Ucraina este decisă să caute o soluţie diplomatică la tensiunile actuale cu Rusia, a declarat miercuri ambasadorul său în Japonia, Serghei Korsunski, potrivit căruia există o probabilitate redusă de război extins, însă s-ar putea ajunge la conflicte la scară mai mică, transmite Reuters.
Korsunski a prevenit că un atac împotriva unei ţări în care se află 15 reactoare nucleare ar produce un impact regional devastator asupra Europei.
"Cred că este foarte, foarte, foarte dificil să ne aşteptăm la un război pe scară largă, dar putem asista la un conflict mai localizat", a afirmat ambasadorul Korsunski într-o conferinţă de presă la Tokyo.
"Dacă vom ajunge la termeni militari, permiteţi-mi să vă spun că suntem foarte pregătiţi, armata noastră este foarte bine pregătită", a adăugat el.
Rusia a masat zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina, iar statele occidentale se tem că Moscova plănuieşte un nou atac împotriva ţării pe care a invadat-o în 2014 pentru a anexa peninsula Crimeea.
UPDATE 10.24 Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a transmis, miercuri dimineața, că la ședința CSAT vor propune un set de măsuri în caz de conflict în Ucraina.
UPDATE 10.22 Guvernul italian a cerut conducerii unor companii italiene importante să refuze o videoconferință cu președintele rus, Vladimir Putin, pe fondul tensiunilor din Ucraina, notează Interfax.
UPDATE 09.58 Ucraina nu va accepta nicio concesie în conflictul cu Rusia (ministru de externe ucrainean)
Ucraina "nu va permite nimănui să ne impună vreo concesie" în detensionarea conflictului cu Rusia, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, citat miercuri de DPA.
"Noi nu vom fi în poziţia unei ţări care răspunde la telefon, ascultă instrucţiunile marii puteri şi le urmează", a afirmat el marţi la canalul american CNN, notează Agerpres.
Kuleba crede că preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o greşeală prin comasarea trupelor şi a spus că Moscova ar avea foarte puţin de câştigat din situaţia actuală.
"El s-a pus singur în această situaţie, nimeni altcineva nu l-a împins în acest impas", a estimat Kuleba.
"Setul de cereri prezentate de Rusia este conceput astfel că dacă Rusia este dispusă să acţioneze cu bună-credinţă, există posibilitatea să iasă din sala de negocieri şi să spună că am ajuns la o înţelegere", a mai afirmat Kuleba.
UPDATE 09.40 Ambasadorul rus în Australia, Aleksei Pavlovski, a declarat că Rusia nu plănuieşte să invadeze Ucraina.
"Nu intenţionăm absolut deloc să invadăm. Trupele noastre de la graniţă... Aceste trupe nu sunt o ameninţare, ci un avertisment. Un avertisment către conducătorii Ucrainei să nu încerce nicio aventură militară nesăbuit", a spus el la postul de radio Australian Broadcasting Corporation, conform Reuters.
UPDATE 08.52 Rusia acuză SUA că sădește rusofobie în rândul cetățenilor săi și în mai multe state din lume
Rusia acuză SUA că sădește rusofobie în rândul cetățenilor săi și în mai multe state din lume și a transmis că Ucraina a fost „inundată” cu arme din SUA și NATO, notează The Independent.
„Sădind rusofobia în rândul cetățenilor săi și a statelor care au aceleași concepții, vorbind despre acumularea de trupe ruse ca fiind cauza principală a tuturor problemelor, (SUA - n.red.) uită să clarifice că se vorbește despre forțele ruse pe teritoriul rus”, a transmis Rusia.
De asemenea, Rusia a ridicat întrebări cu privire la prezența marinei americane în apropierea coastei ruse și a acuzat SUA de creșterea tensiunii în regiunea Mării Negre.
Misiunea rusă a acuzat, de asemenea, SUA că sprijină militanții din Siria, din Idlib, și întărește pozițiile cu un grup militant cândva afiliat al-Qaeda, numit Hayat Tahrir al-Sham.
„Sub pretextul de a avea grijă de sirienii deținuți cu forța de Hayat Tahrir al-Sham la Idlib ca scut uman, diplomația americană, în detrimentul contribuabililor, îi sprijină efectiv pe militanți”, se spune.
„Prin întărirea pozițiilor lui Hayat Tahrir al-Sham, Washingtonul se împușcă în picior, declarându-și angajamentul față de integritatea teritorială a Republicii Arabe Siriene”.
Declarația a venit ca un răspuns la comunicatul de presă al Misiunii Permanente a SUA la ONU din 22 ianuarie, în care Washingtonul acuzat cele cinci teme recurente de dezinformare din partea Moscovei .
UPDATE 08.50 Ambasadorul ucrainean în Japonia crede că sunt mici șanse să izbucnească un adevărat război.
Serghei Korsunsky, ambasadorul Ucrainei în Japonia, a declarat că țara s-a angajat să caute o soluție diplomatică la tensiunile cu Rusia. „Cred că un război pe scară largă este foarte, foarte, foarte greu de crezut, dar s-ar putea să vedem un conflict mai localizat”, a declarat Korsunsky, conform The Independent.
UPDATE 07.56 Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru miercuri, 26 ianuarie, ora 13.00, la Palatul Cotroceni, cu privire la situația din Ucraina.
UPDATE 07.44 Biden: Ar putea fi cea mai mare invazie de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Va schimba lumea
"Dacă forțele se vor muta acolo (în Ucraina – n.red. ), va fi cea mai mare invazie de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Va schimba lumea", a spus Biden, conform 7news.au.
UPDATE 07.25 Statele Unite au avertizat Belarusul că se expune unei riposte "rapide" şi "ferme" dacă permite Rusiei să-i folosească teritoriul pentru a ataca Ucraina.
"În acelaşi mod în care i-am spus clar Rusiei că va plăti scump" pentru o eventuală invazie, "în ultimele zile, i-am spus clar şi Belarusului că, dacă permite utilizarea teritoriului său pentru un atac împotriva Ucrainei, va suferi o ripostă rapidă şi fermă din partea Statelor Unite şi a aliaţilor noştri", a avertizat în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.
"Dacă ar începe o invazie din Belarus, dacă soldaţii ruşi ar fi staţionaţi permanent pe teritoriul său, NATO şi-ar putea revizui, de asemenea, postura în ţările care se învecinează cu Belarusul", a mai subliniat el.
*****
Invazia rămâne iminentă, spune Casa Albă, deşi oficialii ucraineni fac apel la calm şi spun că trupele ruseşti nu s-au mişcat. Între timp, liderii europeni îndeamnă la dialog, dar ameninţă cu măsuri serioase împotriva Rusiei.
Iar preşedintele Croaţiei a luat apărarea Rusiei şi a anunţat că va retrage trupele ţării sale din unităţile NATO, dacă se ajunge la conflict armat. În Estul Ucrainei, în zona de conflict cu regiunile separatiste, e o linişte apăsătoare. Militarii ucraineni din prima linie spun că rebelii au redus atacurile armate în ultima vreme.
Oleh Surhov, soldat Ucraina: “Nu au mai tras în noi de vreo trei zile. Ultima oară au deschis focul cu lansatoare de grenade şi arme uşoare. Un proiectil a căzut în câmpul din spatele nostru. Alte două au lovit între poziţia noastră şi următoarea”.
În tranşee, atmosfera e sumbră. Soldaţii nu speră ca situaţia se va rezolva pe cale diplomatică.
Serhii Holovnya, soldat Ucraina: “Nu cred că e ceva de negociat cu Rusia. Încearcă să negocieze cu ei de opt ani. Şi nu au reuşit să facă nimic până acum”.
De partea cealaltă a frontului sunt militarii separatişti din Luhansk. Cel puţin la prima vedere, nimeni nu-şi doreşte un conflict armat.
Soldat separatist: “E o linişte relativă. Se mai întâmplă să tragă uneori. Mulţumesc lui Dumnezeu că totul pare să fie liniştit”.
Femeie din zona separatistă: “Cât o să mai dureze? Nu mai avem energie să trăim aşa. Au murit foarte mulţi oameni”.
În ultimele zile, unități ruse și belaruse s-au deplasat în zone aflate la granița cu Ucraina. Președintele Aleksandr Lukașenko susține că manevrele sunt o coincidență și că exercițiile planificate să înceapă pe 10 februarie erau stabilite încă de anul trecut.
Kievul e la doar 75 de kilometri, o distanță mai mică decât cea dintre București și Găești. Localnicii din capitala ucraine spun că sunt obișnuiți cu amenințarea războiului.
Andrey Chekonovsky, rezident din Kiev: “Situaţia în care suntem acum, iminenţa unui atac, s-ar fi putut petrece oricând în ultimii opt ani”.
Ministrul ucrainean al apărării a cerut oamenilor să nu intre în panică şi a anunţat că nu sunt semnale că invazia rusească ar fi iminentă, câtă vreme trupele ruse nu sunt în mişcare. Şi preşedintele Zelensky a făcut apel la calm.
Volodymyr Zelenskyy, președintele Ucrainei: “Totul e sub control, nu e niciun motiv de panică. Lucrăm la dezamorsarea completă a situaţiei, pentru o soluţionare paşnică a conflictului”.
Chiar dacă vor pace, ucrainenii se pregătesc de război, şi cu ajutorul vestului. Marți a ajuns în Ucraina un nou transport de armament american: câteva zeci de tone de echipamente, inclusiv rachete anti-tanc Javelin.
Kristina Kvien, U.S. Chargé d'Affaires in Ukraine: “Vreau să subliniez că soldații ruși trimiși în Ucraina la ordinul Kremlinului vor întâmpina o rezistență aprigă”.
În Washington, preşedintele Biden spune că nu e nicio schimbare în atitudinea trupelor ruse la graniţele Ucrainei. Liderul american a vorbit iar despre creşterea numărului de militari în flancul estic al NATO.
Joe Biden, preşedintele SUA: “Mă simt obligat să consolidăm prezenţa noastră, prezenţa NATO pe frontul de est, în Polonia, în România”.
În Europa, cancelarul german şi preşedintele francez au discutat în Berlin criza ucraineană. Pentru Emmanuel Macron, principala cale e cea diplomatică.
Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: “Toate canalele (diplomatice) trebuie folosite până la capăt, pentru ca Rusia să se angajeze într-un proces de de-escaladare şi să obţinem garanţii”.
Pe de altă parte, cancelarul german - criticat în ultimele zile pentru că nu a oferit echipamente militare Ucrainei, a adăugat că nu va da înapoi de la sancţiuni.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: “Aşteptăm şi noi paşi concreţi din partea Rusiei, care să contribuie la dezamorsarea situaţiei. Şi suntem de acord că agresiunea militară ar avea consecinţe serioase”.
Boris Johnson, premierul britanic: “Nu ar trebui să-i permitem (lui Putin) să creadă că poate să ia o bucată mai mică din Ucraina, să o felieze ca pe salam, pentru că rezistenţa va fi feroce”.
Pe de altă parte, preşedintele croat, Zoran Milanovici, a surprins ieri pe toată lumea când a declarat că ţara sa îşi va retrage trupele din unităţile NATO aflate în Europa de Est, dacă tensiunile cu Rusia iau amploare.
Zoran Milanovic, preşedintele Croaţiei: “Aceste întâmplări au loc în curtea Moscovei, capitala Rusiei, şi trebuie găsită, va fi găsită o înţelegere care să ia în calcul interesele de securitate ale Rusiei”.
Poziţia preşedintelui a fost criticată rapid de premierul Croaţiei, care a precizat însă că în acest moment nu există trupe croate în comandamentele NATO din Estul Europei.
Rusia a cerut Vestului garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde în Ucraina sau în alte foste state sovietice şi nici nu va trimite trupe sau arme acolo. Statele Unite urmează să prezinte un răspuns scris, în zilele următoare.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: Rusia, Ucraina, razboi, SUA, vladimir putin,
Dată publicare:
26-01-2022 20:05
