Klaus Iohannis, după ședința CSAT privind Ucraina: Să fim pregătiți pentru orice scenariu
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a întrunit la Palatul Cotroceni, pentru a discuta cu privire la situația din Ucraina, în contextul tensiunilor legate de o presupusă intenție de invazie de către forțele armate ruse.
Declarațiile de presă ale președintelui Klaus Iohannis au fost transmise LIVE pe PRO TV NEWS.
Șeful statului a declarat că România trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu posibil, în contextul situaţiei de securitate din regiune.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Astăzi am făcut o analiză completă a situaţiei de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicaţiilor militare, economice şi energetice, dar şi din perspectiva migraţiei necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil. Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră şi nici măcar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spaţiu euro-atlantic, de aceea în aceste momente este important ca la nivelul NATO şi al UE să dăm dovadă de unitate şi solidaritate", a spus președintele la Palatul Cotroceni, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Potrivit şefului statului, escaladarea tensiunilor şi consolidarea masivă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea internaţionale.
"Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forţei împotriva Ucrainei, cu toate consecinţele care pot decurge de aici. De asemenea, acţiunile recente ale părţii ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate", a mai spus Iohannis, care a precizat că există preocupări şi cu privire la posibilitatea continuării şi aprofundării folosirii tacticilor hibride, deoarece complică situaţia de securitate, inclusiv din perspectiva capacităţii de reacţie.
Preşedintele Iohannis a arătat că a fost analizată o gamă întreagă de acţiuni potenţiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituţii şi infrastructura critică, cum s-a întâmplat recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării şi a propagandei.
"A fost un schimb de evaluări care a inclus, cum este şi firesc, elementele care au reieşit din coordonarea noastră aprofundată şi constantă cu aliaţii şi partenerii atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene", a afirmat şeful statului.
Declarația de presă susținută de Președintele României, Klaus Iohannis, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării
”Am încheiat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care am abordat situația de securitate din Zona Extinsă a Mării Negre și de pe Flancul Estic al NATO. De asemenea, am examinat măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, care să ne permită o consolidare a rezilienței României.
Astăzi am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil.
Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră și nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic.
De aceea, în aceste momente este important ca la nivelul NATO și al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate și solidaritate.
Vreau să subliniez: avem un dialog permanent, extrem de dens și de substanțial, la toate nivelurile, în cadrul NATO, cu Statele Unite ale Americii, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene.
Escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internaționale.
Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici.
De asemenea, acțiunile recente ale părții ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate.
În egală măsură, ne preocupă posibilitatea continuării și aprofundării folosirii tacticilor hibride, care complică situația de securitate, inclusiv din perspectiva capacității de reacție.
Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei.
A fost un schimb de evaluări care a inclus, cum este și firesc, elementele care au reieșit din coordonarea noastră aprofundată și constantă cu aliații și partenerii atât în cadrul NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene.
România a susținut și continuă să susțină abordarea actuală de la nivel euroatlantic. Am fost foarte activ implicați din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care România îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene.
Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situației actuale și este important ca acesta să continue. Discuțiile recente cu Federația Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO față de situația de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării.
Am transmis fără echivoc Federației Ruse interesele de securitate și îngrijorările noastre, aliate, față de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă. De asemenea, alături de aliații și partenerii noștri, am transmis și continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze atașamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale și a valorilor spațiului euroatlantic din care facem parte, precum și a principiilor și normelor de drept internațional.
Totodată, reiterăm susținerea pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și pentru consolidarea rezilienței acestora.
Trebuie însă să fim pregătiți și pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului.
Actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate. Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive – repet, strict defensive – pentru care Alianța a fost creată.
Subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune.
Salut și cu acest prilej mesajele clare transmise inclusiv public de către Președintele Statelor Unite, Joseph Biden, și de către Președintele Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Statelor Unite și a Franței – parteneri strategici ai României – de a spori prezența în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluțiile de securitate din regiune.
Aceste demersuri sunt rezultatul eforturilor pe care eu personal și membri ai Guvernului le-am depus, inclusiv în cadrul discuțiilor directe pe care le-am avut în ultima perioadă.
Am spus-o constant și repet că suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru.
De altfel, în urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri.
În paralel, la nivelul Uniunii Europene, discutăm aprofundat despre o serie de măsuri restrictive, adică sancțiuni, care, așa cum am decis la Consiliul European din decembrie, vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru Federația Rusă, dacă aceasta va iniția acțiuni agresive împotriva Ucrainei. Este vorba despre o plajă extinsă de sancțiuni sectoriale și individuale, demersurile de pregătire a acestora fiind accelerate în ultima perioadă.
În acest sens, am decis în ședința CSAT o serie de măsuri importante. Voi da, din motive lesne de înțeles, doar câteva exemple, având în vedere sensibilitatea tematicii. Cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securității statului român.
Guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituțional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul nostru și pentru a fi pregătiți să gestionăm efectele negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar-bancar.
De asemenea, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
Șeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, și care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT.
România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă.
Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor.
Vă mulțumesc!”
Citește AICI cele mai noi informații despre criza din Ucraina
Temele de discuție din cadrul ședinței CSAT:
• Situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO;
• Măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței”.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, înainte de ședință, că discuţia din CSAT va avea în vedere impactul unui posibil conflict asupra României şi va propune un set de măsuri în acest context.
"Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri", a spus Dîncu.
Cronologia evenimentelor, miercuri, 26 ianuarie - LIVE UPDATE:
UPDATE 14.45 Președintele României, Klaus Iohannis, va susține o declarație de presă de la ora 15:30, la Palatul Cotroceni.
UPDATE ora 11.30 Nu se pune problema să trimitem soldați în Ucraina
De asemenea, întrebat de jurnaliști dacă România va trimite soldați în Ucraina, ministrul Apărării a respins această ipoteză.
Reporter: Veți trimite soldați români în Ucraina?
Ministrul Apărării: ”Nu se pune problema de a trimite soldați sau echipamente în Ucraina, pentru că dacă vă uitați pe regulile NATO, nici NATO nu poate să facă acest lucru, pentru că dislocarea oricăror trupe se poate face numai în cazul în care este amenințată o țară membră a NATO. În cazul Ucrainei, nu este vorba de asta.”
UPDATE ora 11.00 Șeful MApN: Vom propune o serie de măsuri
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat, la Institutul Cantacuzino, că pe agenda CSAT de astăzi se află impactul unui posibil conflict asupra României.
Este vorba atât de un impact economic, cât și un impact asupra opiniei publice.
”Vom propune o serie de măsuri, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de cea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi chiar asupra întregii Europe” - a spus ministrul Apărării.
Citește și:
►Casa Albă: Să fie clar, Joe Biden nu are niciun interes de a trimite militari în Ucraina
România consideră ”inadmisibilă” cererea Rusiei de retragere a trupelor NATO din țara noastră
Ministerul român al Afacerilor Externe a respins, vineri, ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
Rusia a reiterat solicitarea sa privind retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, în contextul negocierilor purtate cu SUA.
România consideră ”inadmisibilă” solicitarea Rusiei de retragere a trupelor NATO din țara noastră, despre care precizează că reprezintă ”o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse”, se arată într-un comunicat transmis vineri de MAE.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: Rusia, Ucraina, razboi, klaus iohannis, romania, aparare, csat,
Dată publicare:
26-01-2022 07:43
