Kuleba a amenințat că va pedepsi țările care nu susțin Ucraina: „Pur şi simplu nu ştiu cum funcţionează diplomaţia”

Dmytro Kuleba
Getty

Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat, vineri, pentru BBC că Ucraina "va ţine cont" de ţările care au "maltratat-o" de când a fost invadată de Rusia, atunci când îşi va construi relaţii noi, odată ce războiul se va fi încheiat.

Într-un amplu interviu difuzat de postul public britanic de televiziune, şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că alegerile făcute de fiecare ţară după invadarea Ucrainei de către Rusia "vor fi luate în considerare la construirea relaţiilor viitoare".

"Dacă cineva din această lume crede că felul în care o ţară sau alta s-a comportat sau a tratat Ucraina în cele mai întunecate momente ale istoriei sale nu va fi luat în considerare atunci când construim relaţii viitoare, aceşti oameni pur şi simplu nu ştiu cum funcţionează diplomaţia", a avertizat el.

În acest sens, Kuleba a subliniat că "războiul este un moment al alegerilor. Şi fiecare alegere va fi contabilizată''.

Ucraina a primit sprijin militar şi economic din partea ţărilor occidentale după invazia rusă, dar alte ţări din Africa, Asia şi America de Sud au stat departe din diferite motive, cum ar fi îngrijorarea faţă de costurile economice ale conflictului sau simpatiile lor istorice faţă de Rusia, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

Citește și
mig 29 slovacia
Guvernul slovac a decis să trimită avioane de vânătoare MIG-29 în Ucraina. Anunțul vine la o zi după decizia Poloniei
Clotilde Armand, reacție ironică după meciul România – Ucraina. Mesajul postat de primarul sectorului 1

La 23 februarie, Adunarea Generală a ONU a aprobat o rezoluție care condamnă operațiunea militară rusă din Ucraina și cere Moscovei să își retragă trupele de pe teritoriul unui stat vecin. 141 de state au votat în favoarea rezoluției, șapte s-au opus, iar 32 s-au abținut. Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Mali, Nicaragua și Siria au votat împotrivă. Printre cei care s-au abținut s-au numărat Armenia, China, India, Cuba, Iran, Kazahstan, Africa de Sud, Etiopia, Vietnam, Uzbekistan, Kârgâzstan, Pakistan și alte câteva țări, potrivit Kommersant.

Kuleba: „Vrem ca aliaţii să acţioneze mai repede”

În plus, Kuleba a avertizat că întârzierile în livrarea de armament din ţările occidentale costă vieţi omeneşti: "Vrem ca aliaţii să acţioneze mai repede. Dacă o livrare (de arme) este amânată cu o zi, înseamnă că cineva va muri pe front. Înseamnă că cineva care ar fi putut rămâne în viaţă va muri', a spus el.

Kuleba a mai indicat că nu a existat niciun semn din partea Rusiei că doreşte să negocieze cu Ucraina pentru a pune capăt conflictului, dar a menţionat că "orice război se termină la masa negocierilor", deşi "obiectivul" său în calitate de ministru este "să se asigure că Ucraina începe negocierile după o victorie pe front''.

În interviul său pentru BBC, Kuleba a abordat şi alte subiecte, cum ar fi rolul Chinei în conflict şi dezamăgirea sa că Papa Francisc nu i-a vizitat ţara de la începutul conflictului.

"Regretăm profund că Papa nu a găsit ocazia să viziteze Ucraina de la începutul războiului", a spus el.

Revenind la China, Kuleba a spus că, deşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să aibă o conversaţie telefonică cu liderul chinez Xi Jinping, care urmează să viziteze Moscova săptămâna viitoare, el nu crede că preşedintele Chinei "a ajuns încă la acel moment, când este gata să înarmeze Rusia''.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Scoțienii anunță transferul lui Ianis Hagi: ”În câteva zile”
NEWS ALERT Scoțienii anunță transferul lui Ianis Hagi: ”În câteva zile”
Citește și...
Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko: Nu sunt multe țări care să fi ajutat Ucraina așa cum a făcut România
Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko: Nu sunt multe țări care să fi ajutat Ucraina așa cum a făcut România

Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a declarat că la începutul războiului nu au fost multe ţări care să fie capabile să acţioneze şi să ofere ajutor Ucrainei aşa cum a făcut-o România şi face un apel către români să nu-şi diminueze susţinerea.

 

Guvernul slovac a decis să trimită avioane de vânătoare MIG-29 în Ucraina. Anunțul vine la o zi după decizia Poloniei
Guvernul slovac a decis să trimită avioane de vânătoare MIG-29 în Ucraina. Anunțul vine la o zi după decizia Poloniei

Guvernul slovac a aprobat trimiterea de avioane de luptă MIG-29 în Ucraina, a declarat, vineri, premierul Eduard Heger, intensificând astfel asistența militară acordată Kievului.  

Președintele care sare în ajutorul lui Putin. Invită Rusia să-şi facă baze permanente în țara sa
Președintele care sare în ajutorul lui Putin. Invită Rusia să-şi facă baze permanente în țara sa

Preşedintele sirian Bashar al-Assad, care s-a întâlnit miercuri cu Vladimir Putin la Kremlin, şi-a reiterat poziţia privind războiul din Ucraina, afirmând că Damascul recunoaşte teritoriile revendicate de Rusia în Ucraina, relatează CNN.

Recomandări
Boeing a ascuns de autorități piese defecte care ar fi putut fi instalate în avioanele 737 Max, susține un nou denunțător
Boeing a ascuns de autorități piese defecte care ar fi putut fi instalate în avioanele 737 Max, susține un nou denunțător

Un angajat al Boeing susține că această companie a încercat să ascundă de autoritățile de reglementare piese stricate ale modelului 737 Max sau care nu corespund specificațiilor, iar apoi a pierdut urma acestora.

Plata cu cardul devine lege în România. E obligatoriu pentru toți comercianții și PFA-uri
Plata cu cardul devine lege în România. E obligatoriu pentru toți comercianții și PFA-uri

Toți comercianții, societăți ori persoane fizice autorizate, au de acum obligația legală de a accepta plata cu cardul- prin mijloace electronice, mai exact. Actul normativ a intrat în vigoare acum două zile, pe 16 iunie.

Spionajul german avertizează că Rusia recrutează spioni pentru a compensa activitatea sutelor de diplomaţi expulzaţi
Spionajul german avertizează că Rusia recrutează spioni pentru a compensa activitatea sutelor de diplomaţi expulzaţi

Rusia a apelat din ce în ce mai mult la şantaj şi la stimulente financiare pentru a angaja germani care să spioneze pentru Moscova, după lovitura dată serviciilor sale de informaţii prin expulzarea de către Europa a aproximativ 600 de diplomaţi ruşi.