„Kremlinul este paranoic”. Putin se teme de o lovitură de stat, în timp ce Rusia dă semne de slăbiciune
Kremlinul se află în alertă maximă pe măsură ce Rusia dă semne de slăbiciune. Vladimir Putin se teme de o eventuală lovitură de stat, în timp ce presiunea externă, inclusiv din partea lui Donald Trump, îl forțează să joace ultimele cărți.
Când forțele speciale ruse l-au scos pe Mihail Hodorkovski cu forța din avionul său privat, înainte de răsăritul soarelui, în Siberia, în octombrie 2003, acest moment a marcat un punct de cotitură în primii ani ai regimului lui Vladimir Putin.
Hodorkovski, care controla compania petrolieră și de gaze Yukos, era atunci cel mai bogat om din Rusia și îl criticase deschis pe președinte. El a devenit primul oligarh încarcerat, în contextul în care Putin reprima orice semn de disidență.
Distrugerea ulterioară a Yukos a marcat începutul sfârșitului oricărei forme de economie de piață sau transparență în Rusia.
Aproape exact 22 de ani mai târziu, Rusia este un stat totalitar. Și se pare că Putin îl consideră din nou pe Hodorkovski o amenințare.
Luna aceasta, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) l-a acuzat pe Khodorkovsky, care trăiește acum în exil la Londra, și pe 22 de membri ai Comitetului Anti-Război al Rusiei că au complotat o lovitură de stat.
Ultima tentivă de lovitură de stat a avut în august 1991, membrii conservatori ai Partidului Comunist și ai guvernului sovietic au încercat să-l înlăture pe Mihail Gorbaciov, care promova reforme de liberalizare (perestroika și glasnost).
Potrivit FSB, comitetul, care a fost creat pentru a se opune războiului Rusiei în Ucraina, urmărește „preluarea violentă a puterii și răsturnarea ordinii constituționale în Federația Rusă”.
Khodorkovsky spune că acuzațiile sunt minciuni. Kremlinologii spun că este un semn clar al unui nou sentiment de vulnerabilitate în inima statului rus.
„Ne spune că Kremlinul este paranoic”, spune John Herbst, directorul senior al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic și fost ambasador al SUA în Ucraina. „Putin caută dușmani pentru a încerca să-și consolideze regimul”.
„Acest lucru ne arată că Kremlinul este paranoic”, afirmă John Herbst, directorul senior al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic și fost ambasador al SUA în Ucraina. „Putin caută dușmani pentru a-și consolida regimul”.
Dintr-o dată, Putin are multe motive să fie îngrijorat.
Economia Rusiei începe să se clatine. Afacerile au fost paralizate de ratele ridicate ale dobânzilor, costurile împrumuturilor guvernamentale au crescut vertiginos, iar ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a avertizat în iunie că țara se află „în pragul unei recesiuni”. Avertismentele se înmulțesc cu privire la o potențială avalanșă de creanțe neperformante care ar putea declanșa o criză financiară.
Apar mici focare de protest. La începutul acestei luni, sute de oameni s-au adunat în Piața din Sankt Petersburg pentru a cânta un cântec interzis care cerea răsturnarea lui Putin.
Între timp, Ucraina și-a intensificat agresiv atacurile cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești, lovind aprovizionarea cu petrol a țării.
Acum, Donald Trump strânge șurubul. După frustrarea provocată de lipsa progreselor în încheierea războiului din Ucraina, președintele SUA a anunțat miercuri noi sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia.
India și China, principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul războiului, au răspuns prin reducerea achizițiilor. Acest lucru amenință să taie veniturile cruciale din petrol ale mașinii de război a lui Putin – și ale statului rus.
Criza bancară se apropie
Economia Rusiei s-a dovedit până acum remarcabil de rezistentă în timpul războiului cu Ucraina, contrazicând previziunile potrivit cărora ar fi urmat să se prăbușească după prima rundă de sancțiuni globale.
Unul dintre motivele pentru care a rezistat până acum este faptul că Kremlinul a obligat băncile să acorde împrumuturi companiilor din domeniul apărării, în loc să utilizeze pur și simplu fondurile statului.
Pentru a face acest lucru, le-a dat undă verde să acorde împrumuturi fără verificările de credit obișnuite sau rezerve pentru a acoperi eventualele neplăți.
„Au finanțat războiul cu bani împrumutați tot timpul, doar că acest lucru nu a apărut în bilanțul statului”, spune Craig Kennedy de la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Harvard.
Kennedy are experiență directă cu modul în care operează rușii. El este fostul vicepreședinte al Bank of America Merrill Lynch și a condus finanțarea celei mai mari tranzacții corporative din Rusia în timpul carierei sale bancare.
„Este vorba doar de o rezervă ascunsă de datorii și nimeni nu știe cu exactitate cât va fi suma neachitată la scadență”,a avertizat el.
Sumele implicate sunt uriașe.
Aproximativ 23% – nu mai puțin de 190 de miliarde de dolari (143 de miliarde de lire sterline) – din împrumuturile corporative restante ale băncilor rusești sunt acum acordate companiilor din industria armamentului, potrivit analizei lui Kennedy. Aceasta echivalează cu aproximativ 37% din bugetul anual al statului.
Nu numai că acești bani au fost împrumutați fără verificări adecvate ale bonității, dar au ajuns într-un sector cu un istoric de creditare negativ. Toate sectoarele din Rusia se confruntă, de asemenea, cu problema dobânzilor ridicate. Rata dobânzii bancare centrale a atins în octombrie anul trecut un nivel record în ultimii douăzeci de ani, de 21%, iar în prezent se situează la 16,5%.
Sergey Chemezov, directorul executiv al Rostec, cel mai mare producător de arme din Rusia, a avertizat în octombrie anul trecut că costurile ridicate ale împrumuturilor sunt nesustenabile pentru acest sector. „Dacă vom continua să funcționăm astfel, practic majoritatea companiilor noastre vor intra în faliment”, a declarat Chemezov.
German Gref, directorul executiv al Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat în iunie: „Vedem acum că multe întreprinderi încep să aibă probleme cu rambursarea împrumuturilor, iar costul riscului și al provizioanelor crește și pentru bănci”.
În iulie, Bloomberg a relatat că trei dintre cele mai mari bănci ruse se pregăteau să ceară ajutor de la banca centrală, pe fondul creșterii creditelor neperformante. Managerii de top susțin că situația portofoliilor de împrumuturi este mai gravă decât sugerează statisticile oficiale.
Guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, neagă riscul unei crize sistemice și afirmă că sistemul bancar este bine capitalizat. Totuși, opoziția și analiștii avertizează că restructurările masive de credite corporative arată că multe companii nu-și pot onora obligațiile, ceea ce ar putea declanșa rapid probleme sistemice.
Acum, s-ar putea ca Putin să fie cel care nu mai are cărți de jucat
În mai, un raport guvernamental a subliniat riscul unei crize bancare, iar experții avertizează că datoria excesivă în sectorul apărării este o problemă care trebuie gestionată. Restricțiile impuse de Nabiullina asupra creditării pentru a controla inflația au dus la prăbușirea împrumuturilor, iar creditele pentru producătorii de armament sunt acum la 65% din nivelul de anul trecut.
În iulie, Bloomberg a relatat că trei dintre cele mai mari bănci ruse se pregăteau să ceară ajutor de la banca centrală, pe fondul creșterii creditelor neperformante. Managerii de top susțin că situația portofoliilor de împrumuturi este mai gravă decât sugerează statisticile oficiale.
Guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, neagă riscul unei crize sistemice și afirmă că sistemul bancar este bine capitalizat. Totuși, opoziția și analiștii avertizează că restructurările masive de credite corporative arată că multe companii nu-și pot onora obligațiile, ceea ce ar putea declanșa rapid probleme sistemice.
În mai, un raport guvernamental a subliniat riscul unei crize bancare, iar experții avertizează că datoria excesivă în sectorul apărării este o problemă care trebuie gestionată. Restricțiile impuse de Nabiullina asupra creditării pentru a controla inflația au dus la prăbușirea împrumuturilor, iar creditele pentru producătorii de armament sunt acum la 65% din nivelul de anul trecut.
Rusia se confruntă cu o criză economică și financiară profundă, agravată de războiul din Ucraina. Bombardamentele ucrainene asupra rafinăriilor au redus producția de petrol, ducând la creșterea prețurilor la carburant și la raționalizare în anumite regiuni. Economia civilă stagnează, cu creștere estimată de doar 0,6% în 2024, în timp ce producția militară devine singurul motor de creștere.
Datoria publică și cheltuielile de război cresc rapid, deficitul bugetar fiind estimat la 2,6% din PIB pentru 2025, iar rezervele Fondului Național de Avuție s-au înjumătățit. Rusia depinde tot mai mult de China pentru comerțul cu petrol, dar această relație nu oferă sprijin total și afectează competitivitatea companiilor interne.
Sanțiunile occidentale recente, inclusiv asupra marilor companii petroliere și băncilor care facilitează plățile pentru exporturile rusești, au intensificat presiunea economică, reducând veniturile din petrol și creșterea costurilor pentru împrumuturile guvernamentale.
În acest context, opoziția, precum Anti-War Committee condus de Khodorkovsky, evidențiază vulnerabilitățile economice și politice ale Kremlinului. Fără un succesor clar al lui Putin și cu un sistem politic nelegitim, criza economică ar putea deveni un factor decisiv în eventuale schimbări de putere.
Experții consideră că Rusia se apropie de un punct critic: presiunea economică și sancțiunile internaționale riscă să împingă țara la colaps financiar, în timp ce războiul continuă să consume resurse vitale.
Acum, s-ar putea ca Putin să fie cel care nu mai are cărți de jucat. Presiunea intensă va fi esențială dacă Trump dorește cu adevărat să oprească războiul, spune Hodorkovski.
„Toate concesiile care i-ar fi putut fi oferite lui Putin au fost deja oferite. Este timpul ca Trump să joace rolul „polițistului rău”.
Se pare că exact asta face, împingând economia Rusiei la marginea prăpastiei. Trump a declarat reporterilor în Biroul Oval: „Dintr-o dată, această economie va intra în colaps”.
.webp)
