Keir Starmer a invitat un grup de lideri europeni la un summit despre Ucraina, după întrevederea Trump-Zelenski

Ziua de duminică va începe pentru premierul britanic cu o reuniune prin videoconferinţă cu ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia), după care Starmer îl va primi la Downing Street pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care vineri are la Washington o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump.

Premierul britanic, care joi a avut şi el o întrevedere cu Trump la Casa Albă, a invitat la summitul de duminică din rândul statelor UE şefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia, invitaţii din afara blocului comunitar fiind Ucraina, Norvegia şi Turcia. Vor participa, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

Premierul britanic doreşte "să facă să avanseze acţiunea europeană asupra Ucrainei, arătând sprijinul nostru colectiv de neclintit faţă de obţinerea unei păci durabile şi a unui acord durabil, care să garanteze suveranitatea şi securitatea viitoare a Ucrainei", a indicat biroul său.

Înaintea summitului, premierul britanic va avea o întrevedere în tete-a-tete şi cu şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, care se opune unei eventuale trimiteri de trupe europene de menţinere a păcii în Ucraina.

Franța și Marea Britanie iau în calcul trimiterea de trupe în Ucraina

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer aduc insistent în discuţie tema trimiterii unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară, deşi Rusia a transmis clar că se opune prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean. Potrivit presei occidentale, Franţa şi Marea Britanie au întocmit chiar şi un plan pentru a trimite în Ucraina circa 30.000 de soldaţi în cadrul unei forţe de menţinere a păcii.

Conform cotidianului Corriere della Sera, Giorgia Meloni l-a întrebat pe Emmanuel Macron "cu ce drept" a discutat la Washington cu Donald Trump în numele altor ţări din UE despre poziţionarea unor trupe europene în Ucraina.

Potrivit Downing Street, summitul de duminică se va axa pe "consolidarea poziţiei Ucrainei, inclusiv sprijinul militar continuu şi presiunea economică sporită asupra Rusiei". Participanţii vor aborda şi "paşii următori în stabilirea unor garanţii solide de securitate" pentru Ucraina.

În timp ce reafirmă că Ucraina trebuie să facă parte din orice negocieri pentru a pune capăt războiului cu Rusia, Keir Starmer va sublinia de asemenea "necesitatea ca Europa să îşi joace rolul în materie de apărare şi să îşi intensifice eforturile în folosul securităţii colective".

Preşedintele Donald Trump a precizat însă că nu va oferi Ucrainei garanţii de securitate, estimând că europenii ar trebui să facă acest lucru, şi a susţinut că acordul dintre Kiev şi Washington privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, care va oferi SUA un acces preferenţial la aceste resurse, este în sine "un fel de garanţie de securitate" automată pentru Ucraina, întrucât lucrătorii americani vor fi prezenţi în această ţară pentru exploatarea zăcămintelor minerale ale acestei ţări după ce războiul cu Rusia se va fi încheiat.

De asemenea, Donald Trump, care a provocat frustrare în capitalele europene după ce le-a exclus din discuţiile pe care le-a iniţiat cu Rusia pentru soluţionarea conflictului ucrainean, a spus că s-au înregistrat "multe progrese" către un acord care să pună capăt conflictului din Ucraina şi că negocierile se află într-un stadiu crucial.

Preşedintele Zelenski a declarat că îl va întreba vineri "direct" pe preşedintele american dacă SUA vor mai furniza arme şi muniţii Ucrainei sau măcar dacă Kievul va putea să le cumpere din SUA. Donald Trump a spus anterior că este de acord ca ţările europene să cumpere din SUA arme şi muniţii pentru armata ucraineană.

Ce prevede acordul pentru minerale

Cu toate acestea, acordul nu satisface cererile iniţiale ale preşedintelui american, care dorea să vadă menţionată o valoare de 500 de miliarde de dolari, însă aceasta nu a fost inclusă în textul final. Acordul instituie un fond comun de investiţii pentru metale, hidrocarburi şi investiţii.

Acordul nu numeşte activele în cauză, dar precizează că acestea ar include zăcăminte de minerale, petrol, gaze naturale şi alte materiale extractibile, precum şi alte infrastructuri, cum ar fi terminale GNL şi porturi.

Dar, pe de altă parte, textul nu include nici garanţii de securitate ferme şi rapide pentru Ucraina, aşa cum îşi dorea Kievul.

„Dar ideea este că, printr-o investiţie comună în resursele ţării, Statele Unite vor rămâne implicate în securitate şi stabilitate”, subliniază Gracelin Baskaran şi Meredith Schwartz într-o analiză a Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

Donald Trump însuşi a declarat joi că acordul va funcţiona ca un fel de „plasă de siguranţă”. „Nu cred că cineva va căuta probleme dacă noi suntem prezenţi (în Ucraina) cu o mulţime de lucrători” pentru a extrage minerale, a adăugat preşedintele american.

Acordul oferă Washingtonului dreptul de a recupera o parte din costurile de miliarde de dolari pentru armamentul american furnizat Kievului, prin intermediul unui fond de investiţii pentru reconstrucţie legat de vânzarea mineralelor de pământuri rare ale Ucrainei. Însă un raport al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale a constatat anul trecut că aproximativ două treimi din banii alocaţi de Congres pentru Ucraina au fost cheltuiţi în Statele Unite.

Se estimează că Ucraina deţine aproximativ 5% din resursele minerale ale lumii, însă resursele râvnite de Donald Trump sunt în cea mai mare parte neexploatate, dificil de extras sau se află de facto sub control rusesc, deoarece sunt situate în teritorii ocupate.

Articol recomandat de sport.ro

OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”