Jens Stoltenberg exclude în continuare orice intervenție militară a trupelor aliate în Ucraina
"Trebuie să ne regândim apărarea colectivă", este concluzia miniștrilor apărării din țările NATO, reuniți de urgență, la Bruxelles.
Citește aici LIVE UPDATE. Războiul din Ucraina. Ultimele informații
Alianța Nord-Atlantică a anunțat că se pregătește pentru a trimite și mai multe trupe, pe flancul estic, așadar și în România, însă măsura s-ar putea aplica abia peste câteva luni. Secretarul general al NATO a mai subliniat că este exclusă orice intervenție militară a trupelor aliate în Ucraina.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Liderul alianței nord-atlantice a declarat după întâlnirea cu miniștri apărării că toate țările alianței vor susține Ucraina cu ajutor militar, financiar și umanitar. Pe de altă parte, Jens Stoltenberg a anunțat că specialiștii militari au fost însărcinați să regândească strategia pe toate planurile.
Jens Stoltenberg: ”La capitol terestru, poziția noastră trebuie să includă în mod evident mai multe forțe pe flancul estic al alianței cu un grad și mai mare de reacție. Cu mai multe echipamente și provizii dislocate în zonă. În aer, avem nevoie de o forță aliata mai puternică și aparare antiaeriană integrată și îmbunătățită. Iar pe mare avem nevoie de grupări de portaviuoane, submarine, și un număr semnificativ de nave de luptă, în poziții susținute".
Schimbarea strategiei de apărare va fi dezbătută și săptămâna viitoare când va avea loc un summit extraordinar NATO la care vor participa șefii de stat și de guvern din țările aliate, inclusiv președintele american, Joe Biden.
Jens Stoltenberg a precizat, din nou, că NATO nu va tolera niciun atac asupra vreunui stat aliat și a cerut lui Vladimir Putin să oprească acest război și să se așeze la masa negocierilor. Până atunci, trupele alianței sunt în alertă maximă la granița de est și veghează ca nu cumva rușii să facă vreo mișcare greșită.
NATO și-a trimis trupele pe flancul estic încă dinainte că Rusia să înceapă invazia în Ucraina. Fără că numărul exact al militarilor din forță multinațională să fie comunicat oficial, putem estima că în acest moment în țările estice ale Alianței sunt masați în jur de 20.000 de soldați cu toate tipurile de arme și vehicule militare. Ei sunt dislocati în 4 grupuri de luptă înființate în țările baltice și în Polonia încă din 2014 după anexarea Crimeei și o forță multinațională în România.
Dacă ar fi să le luăm pe rând și să contabilizăm trupele potrivit declarațiilor oficiale, grupul de luptă din Estonia, de pildă, dislocat la Tapa și condus de armata britanică, ar avea circa 2.000 de militari. În Letonia, la Adazi, ar fi aproximativ 1.500 de soldați conduși de canadieni. Lituania găzduiește la Rukla un grup de luptă condus de Germania care numară vreo 4.000 de militari.
Polonia are forte militare americane care ajung la circa 5.700 de soldati.
Iar în România, avem o brigadă multinațională terestră de circa 3.500 de militari. În premieră, aici a fost dislocată și o parte a forței de reacție rapidă a NATO.
Această forță de reacție rapidă este formată, de fapt, din 5.000 de militari stationați în mai multe locuri din Europa și gata de mobilizare în orice clipă. În plus, avem în acest moment în Europa 100.000 de militari americani. Iar alianța are în alertă 130 de avioane de luptă care supraveghează flancul estic și 120 de nave militare poziționate strategic din Marea Nordului până în Marea Mediterană.
