Italia nu intenționează încă să utilizeze flexibilitatea bugetară oferită de UE pentru creșterea cheltuielilor de apărare

62525985
Shutterstock

Italia nu are în plan, cel puţin pentru moment, să utilizeze flexibilitatea bugetară permisă de Uniunea Europeană pentru a-şi majora cheltuielile de apărare, a declarat sâmbătă ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti.

Comisia Europeană a propus ca statele membre să poată majora cheltuielile de apărare cu până la 1,5% din PIB pe an, timp de patru ani, fără a fi supuse măsurilor disciplinare care se aplică în mod normal atunci când deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB.

Italia, care are un grad ridicat de îndatorare, intenţionează să îşi respecte angajamentul de a creşte bugetul de apărare la cel puţin 2% din PIB, de la aproximativ 1,5% în 2024, fără a apela la această flexibilitate, a afirmat Giorgetti la finalul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe ai UE, desfăşurată la Varşovia.

”Obiectivul este să nu activăm clauza naţională de derogare,” a spus ministrul.

Comisia Europeană a cerut statelor membre să decidă până în aprilie dacă vor solicita spaţiul fiscal permis, însă Giorgetti a precizat că ar fi mai înţelept să se aştepte până la finalul viitorului summit NATO din iunie pentru luarea unei decizii.

”Este nevoie de timp pentru decizii coordonate, deoarece ideile aflate pe masă sunt destul de diferite în această privinţă,” a adăugat el.

Miercuri, Italia s-a angajat să menţină sub control deficitul bugetar şi să îl reducă sub plafonul de 3% începând cu 2026, chiar dacă şi-a revizuit în scădere prognozele de creştere economică pentru acest an şi pentru 2025, pe fondul incertitudinilor provocate de noile tarife comerciale impuse de SUA.

Totodată, Roma a anunţat că datoria publică, a doua cea mai mare din zona euro după cea a Greciei, este estimată să crească de la 135,3% din PIB în 2023 la 137,6% în 2026, urmând să scadă uşor în anul următor.

Pentru a accelera creşterea cheltuielilor de securitate, Italia ia în calcul includerea în bugetul naţional de apărare a cheltuielilor cu tehnologiile cu dublă utilizare (militare şi civile), precum şi a pensiilor plătite foştilor militari, se arată în Documentul de Finanţe Publice publicat în această săptămână de Ministerul Economiei.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Ucraina anunță că a mai pierdut un F-16 în luptă. A doua astfel de pierdere de la livrarea din 2024

Un pilot ucrainean de la manşa unui avion F-16 a fost ucis sâmbătă în luptă, a anunţat Kievul, a doua astfel de pierdere anunţată de Ucraina de la livrarea în 2024 a acestor avioane de fabricaţie americană, relatează AFP.

Ieșire rară: Viktor Orban, cel mai corupt şi cel mai bogat premier din istoria Ungariei. Se lansează ”Drumul spre închisoare”

Viktor Orban este „cel mai corupt şi cel mai bogat prim-ministru din istoria Ungariei” și ”va face orice pentru a păstra puterea”, a declarat Peter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, într-un rar atac la premierul maghiar.

 

Administraţia Trump vrea să încheie 90 de acorduri comerciale în 90 de zile. Experţii spun: ”Mult noroc cu asta”

Administraţia preşedintelui Donald Trump şi-a propus să încheie 90 de acorduri comerciale în 90 de zile, însă provocările de a rezolva rapid conflictul comercial declanşat de liderul de la Casa Albă sunt deja evidente, transmite Reuters.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.