Iranul a arătat că poate ataca Israelul, Israelul a demonstrat că se poate apăra. Ce urmează
Cât de mare este riscul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu aflăm de la Cosmin Stan și invitatul lui, politologul Cristian Pîrvulescu.
Cosmin Stan: Cabinetul israelian de război trebuie să stabilească ce răspuns va avea la atacul care a venit sâmbătă noaptea nu doar din Iran, ci și de la acoliții acestei țări- de la Irak, Siria, Liban și din Yemen. Care ar putea fi răspunsul?
Cristian Pîrvulescu: SUA au fost destul de clare: răspunsul, dacă va fi, va trebui să fie proporționat. Altfel spus, să nu se exagereze, să nu fie disproporționat.
În egală măsură, un membru al comitetului acesta de război, este vorba de Benny Gantz, lider al partidului de opoziție, în momentul de față favoritul sondajelor și cel care cere alegeri anticipate în septembrie, fost general, fost șef de stat major, fost ministru al Apărării, spune într-o postare care este foarte viralizată în momentul de față că Israelul trebuie să organizeze o coaliție regională împotriva Iranului și să atace atunci când va considera că este cazul.
Cosmin Stan: Și care sunt șansele să se organizeze o astfel de coaliție, atâta vreme cât SUA au anunțat deja că nu vor participa la o contraofensivă?
Cristian Pîrvulescu: La o contraofensivă imediată. Este o încercare de a-l obliga pe Netanyahu să fie rezonabil, deși acesta nu are niciun interes politic intern să fie rezonabil.
Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, de la partidul de extremă dreapta, și ministrul Securității, au cerut un atac dur, astfel încât Orientul Mijlociu să fie cutremurat.
Răspunsul Israelului va fi undeva între aceste poziții. Ministrul Războiului este și el destul de prudent, dar, pe de altă parte, militarii trebuie să pună în aplicare ceea ce decid politicienii.
”Nu cumva Iranul a căzut într-o capcană întinsă de Netanyahu?”
Cosmin Stan: Răspunsul Israelului nu va duce la o escaladare a situației în regiune, câtă vreme și Iranul a zis că dacă Israelul va răspunde, nu va sta cu mâinile în sân?
Cristian Pîrvulescu: Vă dau un exemplu. În 2020, SUA l-au executat pe celebrul general Soleimani la Bagdad, imediat după aceea iranienii au atacat grupări militare din Siria și Irak, americanii nu au răspuns. Nerăspunzând, nu s-a escaladat. Președintele de atunci se numea Donald Trump. Acum, americanii cer israelienilor să facă același lucru.
Problema e alta: nu cumva Iranul a căzut într-o capcană întinsă de Benjamin Netanyahu? Pentru că atunci când Netanyahu a luat decizia politică de a bombarda anexele unde se aflau liderii militari ai Gardienilor Revoluției în consulatul iranian din Damasc, a provocat Iranul.
Iranul a răspuns, a făcut o demonstrație geostrategică, fără niciun fel de eficiență militară, iar acum Israelul are dreptul legitim să răspundă. A fost atacat teritoriul israelian, au căzut cel puțin 5 rachete pe teritoriul israelian.
Cosmin Stan: Iranul spune că și-a îndeplinit cu succes misiunea, că a făcut mai mult decât și-a planificat, pe de altă parte Israelul spune că a contracarat 99% din lovituri. Pe cine credem?
Cristian Pîrvulescu: Atacurile Iranului nu au fost menite să producă mari daune militare. Au fost anunțate din vreme, au fost doborâte toate dronele și toate rachetele balistice deasupra teritoriilor altor state, doar rachetele de croazieră au atins Israelul.
Multă lume vorbește de Iron Dome, dar nu a fost Iron Dome, au fost celebrele rachete de interceptare Arrow, care, de la distanță au lovit majoritatea rachetelor de croazieră, dar nu toate.
Ce bază au încercat să lovească iranienii, și au lovit-o, dar fără să producă daune importante- a fost baza de pe care au plecat pe 1 aprilie avioanele care au lovit consulatul de la Damasc.
Cosmin Stan: Și pe care Iranul susține că a distrus-o.
Cristian Pîrvulescu: Iranul susține că a distrus-o, dar în conferința de presă de dimineață minsitrul israelian al Apărării a arătat că încă se folosește de această bază.
”Iranul a făcut demonstrația că poate să atace Israelul, Israelul a făcut demonstrația că se poate apăra”
Cosmin Stan: A fost deci un atac eșuat?
Cristian Pîrvulescu: Din punct de vedere politic, nu. Pentru că Iranul a făcut demonstrația că poate să atace Israelul. În egală măsură, Israelul a făcut demonstrația că se poate apăra și că poate organiza o alianță în favoarea sa și nu doar din state occidentale; Iordania a ridicat avioane și a disturs drone, este o premieră absolută.
Iar statele arabe moderate au fost mai degrabă alături de Israel. Este și celebrul conflict dintre șiiți și suniți care există în zonă și știm foarte bine că Arabia Saudită și Emiratele nu sunt deloc de acord cu întărirea poziției iraniene.
Cosmin Stan: Principalele arme trimise în atac au fost dronele Shahed, de care vorbim deja de atât vreme, pentru că sunt aceleași folosite în Ucraina, în războiul declanșat de Rusia- puteți să faceți o comparație între cele două conflicte? Având în vedere că apărarea Israelului a funcționat impecabil, dar în Ucraina nu vedem același lucru.
Cristian Pîrvulescu: În primul rând, pentru că Ucraina nu are aviație. Israelienii au ridicat avioanele împreună cu aliații lor și în mare măsură acestea au contribuit la distrugerea dronelor, deasupra teritoriilor inamice. Să nu uităm că este vorba despre o distanță mare, 1.700 de kilometri între Iran și Israel, deci au avut timp să acționeze și să ducă la bun sfârșit absolut toate misiunile pe care le-au avut. Toate dronele au fost distruse, toate rachetele balistice au fost distruse.
Consecințele războiului de după 7 octombrie au fost directe pentru Ucraina. Experții spun că vânzările către Ucraina au scăzut cu două treimi, pentru că totul a fost redirecționat către Israel.
Cosmin Stan: Cât de mare este riscul extinderii acestui conflict?
Cristian Pîrvulescu: Eu cred că riscul este moderat. Nu putem exclude orice risc, totul va depinde de decizia pe care o iau israelienii, dar presiunea internațională este ca răspunsul să fie unul cât se poate de limitat, astfel încât să nu escaladeze războiul.
Vedeam pe purtătorul de cuvânt al administrației americane spunând că SUA nu doresc încă un război puternic în zonă.
