Poliţia din Hong Kong a arestat 300 de protestatari după intrarea în vigoare a noii legi a securităţii

62134371
Getty

Poliţia din Hong Kong a arestat miercuri peste 300 de protestatari din rândul celor ieşiţi în stradă împotriva noii legi a securităţii naţionale, impuse de China, relatează dpa.

Doar nouă persoane au fost arestate pentru încălcarea noului act normativ, susţine poliţia, fără a da detalii. Alte contravenţii constatate au fost adunarea ilegală, dezordinea publică şi nerespectarea legislaţiei rutiere.

Un protestatar a intrat cu motocicleta în poliţişti - una din multele scene haotice în cartierul comercial Causeway Bay. Forţele de ordine au folosit un tun cu apă, grenade cu gaze lacrimogene şi spray iritant pentru a împrăştia manifestanţii.

Înainte de a trece la arestări, poliţiştii au ridicat steaguri violet pentru a avertiza protestatarii că pot fi arestaţi pentru secesiune, conform noii legi, dacă nu îşi încetează imediat activitatea. Unul din demonstranţii arestaţi afişase sloganul 'Independenţa Hong Kong', infracţiune pentru care acum riscă o pedeapsă mare cu închisoarea.

Protestele declanşate de legea impusă de la Beijing au loc cu ocazia împlinirii a 23 de ani de la retrocedarea către China a fostei colonii britanice Hong Kong.

Carrie Lam, şefa executivă a teritoriului, şi alţi oficiali guvernamentali au prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, detalii din noua lege intrată în vigoare în aceeaşi zi. Lam s-a declarat satisfăcută şi de legea imnului naţional, care pedepseşte lipsa de respect faţă de simbolul patriotic respectiv. Ea a susţinut că, în ciuda temerilor, legislaţia asigură drepturile cetăţenilor din Hong Kong. 'Cred în continuare că marea majoritate este formată din cetăţeni care respectă legea, care vor stabilitate şi prosperitate. Scopul acestei legi este să descurajeze, nu doar să pedepsească, a declarat ea.

Secretarul pentru securitate John Lee a transmis că vrea să se asigure că populaţia cunoaşte gravitatea infracţiunilor şi că toată lumea ia legea în serios. 'Vă rugăm nu încercaţi să ne testaţi limita', a avertizat el.

Poliţia a anunţat că va desfăşura între 3.000 şi 5.000 de agenţi în vederea tulburărilor posibile miercuri.

Frontul pentru Drepturile Civile ale Omului, grupul care a organizat anul trecut cele mai mari marşuri de protest din Hong Kong, a promis că va organiza o demonstraţie, deşi nu a primit aprobare.

Legea securităţii naţionale pedepseşte activităţile secesioniste, subversive şi teroriste şi complicitatea cu forţele străine din Hong Kong. Criticii acuză crearea unui instrument de reprimare a disidenţei în metropola financiară. Pentru 'infracţiunile grave' se prevede chiar închisoarea pe viaţă sau pe termen fix, nu mai mic de zece ani. Pentru abateri mai mici, cum ar fi fluturatul drapelelor, scandarea de sloganuri sau afişarea de bannere, pedepsele cu închisoarea sunt de la trei la zece ani. Până acum, locuitorii din Hong Kong au beneficiat de mai multe libertăţi decât cei din China continentală.

Legea a fost publicată marţi seara într-o anexă a Legii Fundamentale a Hong Kongului, după ce a fost aprobată în unanimitate, la finalul unei deliberări de trei zile, în Comitetul Permanent al Congresului Naţional al Poporului (parlamentul Chinei).

Există temeri că noua lege va submina şi mai mult autonomia promisă Hong Kongului conform principiului 'o ţară, două sisteme' convenit de China cu Regatul Unit pentru a garanta anumite libertăţi în fosta colonie până în 2047.

 

Ce prevede noua lege

 

Promulgată marţi de preşedintele chinez Xi Jinping după adoptarea ei de către Comitetul permanent al parlamentului, legea vizează sancţionarea a patru tipuri de infracţiuni: activităţile subversive, secesiunea, terorismul şi complicitatea cu forţe străine.

Textul mai prevede că atingerile ”grave” la adresa securităţii sunt de competenţa justiţiei chineze şi că infracţiunile în cauză se pedepsesc cu detenţie pe viaţă.

Criticii acuză că este vorba despre o tentativă de reprimare a opoziţiei în Hong Kong.

Legea a fost condamnată de 27 de state din Consiliul Drepturilor Omului al ONU, printre care Franţa, Germania, Japonia şi Marea Britanie, în timp ce SUA au ameninţat China cu represalii, promiţând că ”nu vor rămâne cu braţele încrucişate”.

 

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
FOTO. Imagini cu soția lui Kim Jong Un în ipostaze indecente. Reacția nervoasă a dictatorului

Furia Phenianului împotriva Seulului este alimentată de criticile "murdare şi insultătoare" la adresa soţiei liderului nord-coreean Kim Jong Un, a declarat ambasadorul rus în Coreea de Nord pentru agenţia TASS, informează marţi AFP.

Un italian decedat la 15 ani ar putea deveni primul sfânt al noului mileniu care a folosit internetul

Carlo Acutis, un tânăr școlar italian care a ajutat la răspândirea învățăturii romano-catolice online înainte de a muri de leucemie în 2006, va fi beatificat în luna octombrie, scrie Los Angeles Times.

Un avion F-16 s-a prăbușit la o bază aeriană din SUA. Pilotul a murit la spital

Un avion de luptă F-16 american s-a prăbușit în timpul unui zbor de antrenament, la o bază aeriană din statul Carolina de Sud, relatează CBS News.

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.