Într-un interviu acordat The Guardian și altor publicații europene, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a prezentat propuneri privind introducerea unor garanții speciale menite să protejeze Uniunea de lideri care ar putea încălca valorile democratice și bloca procesul decizional, un tipar de comportament asociat de mulți cu fostul premier ungar.
„Fără alți Viktor Orbán”, a declarat Kos. „Trebuie să avem mecanisme mai rapide decât simplul articol 7 [o sancțiune care permite suspendarea dreptului de vot al unui stat membru] dacă noii membri ar încălca statul de drept, democrația sau valorile noastre.”
Potrivit planurilor publicate marți de Kos, orice nou stat membru al UE ar urma să treacă printr-o perioadă de probă de 15 ani, în timpul căreia ar putea fi privat de dreptul de vot sau de fonduri europene dacă încalcă valorile democratice fundamentale sau principiul loialității față de UE, cunoscut drept principiul cooperării loiale. Planurile trebuie însă aprobate de statele membre ale Uniunii Europene.
Articolul 7 din Tratatul UE permite statelor membre să retragă dreptul de vot unui stat membru care comite o „încălcare gravă și persistentă” a valorilor democratice. Însă această așa-numită „opțiune nucleară” nu a fost niciodată activată, în pofida discuțiilor îndelungate privind regresul democratic din Polonia și Ungaria, sub guvernele anterioare.
Sancțiunea supremă nu a fost aplicată niciodată, în mare parte deoarece cele două state central-europene aliate și-au folosit dreptul de veto pentru a se proteja reciproc.
Conform noilor propuneri, pragul necesar pentru suspendarea dreptului de vot – sau pentru aplicarea unei alte sancțiuni – în cazul încălcării standardelor democratice ar urma să fie mai scăzut.
Un oficial european a declarat: „Aceasta este o inovație majoră și un mesaj important pentru cetățenii din țările mai sceptice față de extindere, că avem un cadru foarte solid chiar și în situația în care ceva ar merge prost după extindere.”
Oficialii au recunoscut însă că această măsură de protecție, fiind limitată în timp, va expira în cele din urmă.
„Dacă această [măsură de protecție] ar fi nelimitată, am ajunge într-o situație în care am avea membri de rangul întâi și membri de rangul al doilea”, a declarat Kos.
Solicitarea unor garanții mai stricte vine într-un moment în care procesul de extindere a UE a căpătat un nou impuls, Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina fiind considerate țările aflate în fruntea procesului.
Invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșată în februarie 2022, a revitalizat procesul de extindere a UE, un subiect care stagnase multă vreme. Ucraina și Republica Moldova au depus cereri de aderare la UE la câteva zile după atacul Rusiei, o decizie care a impulsionat și eforturile de aderare din Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, unde Rusia și China încearcă să-și extindă influența.
Cele 27 de state membre actuale ale UE trebuie să aprobe în unanimitate admiterea unor noi membri, iar scepticismul față de extindere este deosebit de ridicat în rândul alegătorilor francezi și cehi.
Cu toate acestea, Kos a declarat că este convinsă că extinderea este posibilă din punct de vedere politic.
„Statele membre înțeleg, de asemenea, ce este în joc”, a spus ea, referindu-se la competiția pentru influență în Europa de Est și în Balcani. Ea a indicat Rusia și China drept „forțe externe perturbatoare, care încearcă să influențeze țările noastre candidate”.
Descriind extinderea drept „interesul nostru strategic”, Kos a declarat: „Dacă nu suntem capabili să ne integrăm vecinătatea, va veni altcineva și o va transforma într-o armă împotriva noastră.”
Ca exemplu, ea a afirmat că Rusia a „investit milioane” pentru a încerca să descurajeze țările să urmeze calea europeană, menționând alegerile din Republica Moldova, țară candidată la aderarea la UE, precum și Armenia, care încearcă să dezvolte relații mai strânse cu Uniunea Europeană.
În cazul Chinei, Kos a sugerat că Beijingul își folosește puterea economică și statutul de investitor pentru a influența diferite țări.
