Robert Dussey, ministrul de Externe al statului Togo, a declarat că rezoluția este inițiată de țara sa și susținută de mai multe state, inclusiv de celelalte 54 de țări membre ale Uniunii Africane. El nu a precizat numărul total al statelor care sprijină inițiativa.
„Această discuție nu este una politică, ci una științifică, pentru că există dovezi științifice, așa că trebuie cu toții să acceptăm realitatea”, a declarat el.
Rezoluțiile ONU nu au caracter obligatoriu, însă, dacă propunerea va fi adoptată, aceasta ar putea duce la actualizarea programelor școlare și a tehnologiilor utilizate în viața de zi cu zi, având în vedere folosirea pe scară largă a proiecției Mercator în educație, tehnologie și administrație.
Harta a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator pentru a-i ajuta pe navigatori să se orienteze pe mări. Aproape cinci secole mai târziu, aceasta continuă să fie un standard la nivel mondial.
Din cauza modului în care este realizată proiecția, însă, regiunile din apropierea Ecuatorului apar semnificativ mai mici decât sunt în realitate, în timp ce zonele situate la latitudini mari par mult mai întinse.
De exemplu, pe harta Mercator, Africa pare să aibă dimensiuni similare cu Groenlanda, deși continentul african este în realitate de aproximativ 14 ori mai mare decât teritoriul danez.
„Ai putea introduce Statele Unite, China, India, Japonia, Mexicul și o mare parte din Europa în interiorul Africii și tot ar mai rămâne teren disponibil”, se arată într-o petiție de pe Change.org lansată în cadrul campaniei #CorrectTheMap, care a strâns peste 11.000 de semnături.
Uniunea Africană și-a exprimat sprijinul pentru campanie în august 2025, iar ulterior a cerut statului Togo să coordoneze demersurile pentru adoptarea acesteia.
Istoricii și geografii susțin de ani de zile că proiecția Mercator își are rădăcinile în stereotipuri occidentale. Activiștii au formulat critici similare, unii dintre ei folosind chiar termenul de „colonialism cartografic”.
Unii susțin că această hartă a influențat subtil raporturile internaționale de putere prin diminuarea vizuală a prezenței fizice a Sudului Global și prin exagerarea dimensiunilor statelor din emisfera nordică, în timp ce regiunile ecuatoriale sunt prezentate mai mici decât în realitate.
În opinia susținătorilor acestei teorii, fenomenul a contribuit la consolidarea unor prejudecăți sistemice în comerțul internațional, în stabilirea priorităților de dezvoltare și în sistemele educaționale.
Unul dintre cei mai cunoscuți critici ai proiecției Mercator a fost istoricul german Arno Peters, care, în 1973, a prezentat harta lumii Peters, bazată pe proiecția Gall-Peters. Aceasta a fost folosită frecvent ca alternativă la harta Mercator.
Campania #CorrectTheMap susținută de Togo promovează utilizarea proiecției Equal Earth din 2018, considerată mai exactă și dezvoltată de o echipă internațională de cartografi. Susținătorii inițiativei afirmă că aceasta ar putea contribui la schimbarea percepției asupra Africii și la decolonizarea programelor educaționale la nivel mondial.
Unii analiști sunt de acord cu aceste argumente. JJ Enoch, senior associate la JS Held, o companie de consultanță în domeniul riscurilor geopolitice cu sediul la Londra, a declarat că proiecția Mercator diminuează vizual adevărata dimensiune a Africii.
El a asociat campania cu dorința statelor africane de a obține „o influență mai mare în instituțiile globale și un control mai mare asupra modului în care este reprezentat continentul”.
„Adoptarea unei hărți cu suprafețe egale [...] ar oferi o bază mai precisă pentru educație și pentru înțelegerea publică, transmițând în același timp semnalul că importanța demografică, economică și geopolitică a Africii nu ar mai trebui privită prin prisma unor convenții moștenite și distorsionate”, a adăugat el.
