Adunarea Naţională a Franţei a votat pentru demiterea guvernului

62088930
AFP

Guvernul francez condus de către premierul Michel Barnier a fost răsturnat miercuri de la putere printr-o moţiune de cenzură depusă de stânga, adoptată cu 331 de voturi la 289.

Premierul a stârnit nemulțumirea partidelor de stânga, dar și de extremă dreapta, după ce a adoptat un buget de austeritate, fără susținerea Adunării Naționale.

Aceasta este o premieră în Franţa din 1962.

Michel Barnier devine astfel cel mai efemer premier al Republicii a V-a, şi doar al doilea răsturnat printr-o moţiune de cenzură.

Pentru a adopta un buget de austeritate, Michel Barnier a invocat articolul 49 din Constituție, care permite guvernului să-și angajeze răspunderea în Adunarea Națională pe un text de lege. Fără a avea sprijinul majorității. În semn de protest, mai mulți aleși au părăsit plenul.

Michel Barnier, premierul Franței: „Chiar dacă preferați să părăsiți sala, sunt convins că misiunea noastră comună dincolo de diferențele de partid este să slujim Franța și pe poporul francez. De acum înainte, doamnelor și domnilor, toată lumea trebuie să-și asume responsabilitățile. Eu mi le asum pe ale mele.”

Deși sunt dușmani înverșunați, Noul Front Popular de stânga și Reunirea Națională de extremă-dreapta au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva cabinetului condus de Barnier.

Franţa intră în criză politică, după răsturnarea guvernului Barnier în parlament

Deputaţii francezi au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franţa din 1962 şi sporind incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene, transmite France Presse.

După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională - camera inferioară a parlamentului francez - şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.

Acesta este acum obligat să îşi prezinte demisia şi pe cea a guvernului preşedintelui Emmanuel Macron. Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulenţă politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituţiei Franţei, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie, scrie DPA.

Niciunul dintre blocurile politice nu deţine majoritatea absolută în parlament, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să poată fi format un guvern mai puternic decât unul minoritar.

Barnier, un politician francez conservator veteran, cunoscut pentru faptul că a condus negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din bloc, a fost ales de Macron pentru a fi prim-ministru în septembrie. Barnier a preluat funcţia după săptămâni de incertitudine provocate de decizia lui Macron de a organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie şi iulie, în încercarea de a-şi consolida sprijinul.

Înfrângerea sa de miercuri era aşteptată şi a venit după ce alianţa de stânga Noul Front Popular (NFP) şi Adunarea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moţiuni de cenzură împotriva sa. Prima moţiune votată de parlamentari - şi cea care a dus la căderea guvernului - a venit din partea alianţei de stânga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.

Moţiunea a fost depusă după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului său pentru 2025 - care prevede creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor guvernamentale - fără aprobarea Parlamentului.

Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.
 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Femeia care i-a sucit mințile unui milionar, apariție seducătoare în online. Cu ce imagini și-a cucerit fanii
FOTO Femeia care i-a sucit mințile unui milionar, apariție seducătoare în online. Cu ce imagini și-a cucerit fanii
Citește și...
Renovarea legendarului Palat Westminster ar dura și peste 80 de ani și costă zeci de miliarde de euro. Ce se întâmplă

Renovarea legendarului Palat Westminster ar putea dura și peste 80 de ani, în timp ce costurile estimate depășesc deja 45 de miliarde de euro, arată autoritățile londoneze. Oficialii trebuie să decidă cât mai curând începerea restaurării. 

Politico: Liderul extremei drepte din Franța vrea să schimbe Europa. ”UE este complet depășită”

Jordan Bardella nu era destinat să fie candidatul partidului său la președinția Franței.

Zelenski îl provoacă pe Putin la negocieri directe la G7: „Este o ocazie foarte bună să ne întâlnim”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că s-a oferit să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin la summitul G7 din Franţa, care îşi deschide lucrările luni, pentru discuţii menite să pună capăt unui războiului.

Recomandări
INTERVIU. Traian Băsescu, despre desemnarea lui Veștea: ”Vine parașutat de la Brașov .. De unde ai, frate, 240 de voturi?”

Fostul președinte Traian Băsescu critică dur modul în care Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, spunând că președintele „l-a păcălit" chiar și pe fostul desemnat Eugen Tomac și că există „probleme de corectitudine" la nivelul instituțiilor.

LIVE UPDATE: Tensiuni majore în PNL. Ședință a Biroului Politic Naţional, după desemnarea ca premier a lui Adrian Veștea

Biroul Politic Naţional al PNL se reuneşte, astăzi, de la ora 17.00, după ce preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe Adrian Veştea să propună Guvernul, fără ca liberalii să fi fost consultaţi şi informaţi.

Ce mai prevede acordul încheiat de SUA și Iran, pe lângă deblocarea Strâmtorii Ormuz. Partea care nu își retrage militarii

După săptămâni de negocieri, Statele Unite și Iranul au convenit asupra unui acord-cadru pentru încheierea războiului.