Adunarea Naţională a Franţei a votat pentru demiterea guvernului

michel barnier
AFP

Guvernul francez condus de către premierul Michel Barnier a fost răsturnat miercuri de la putere printr-o moţiune de cenzură depusă de stânga, adoptată cu 331 de voturi la 289.

Premierul a stârnit nemulțumirea partidelor de stânga, dar și de extremă dreapta, după ce a adoptat un buget de austeritate, fără susținerea Adunării Naționale.

Aceasta este o premieră în Franţa din 1962.

Michel Barnier devine astfel cel mai efemer premier al Republicii a V-a, şi doar al doilea răsturnat printr-o moţiune de cenzură.

Pentru a adopta un buget de austeritate, Michel Barnier a invocat articolul 49 din Constituție, care permite guvernului să-și angajeze răspunderea în Adunarea Națională pe un text de lege. Fără a avea sprijinul majorității. În semn de protest, mai mulți aleși au părăsit plenul.

Citește și
Michel Barnier
Franța are un nou Guvern. Premierul francez Michel Barnier a declarat că guvernul său nu se află într-o situație de coabitare
Cine este donatorul secret al lui Călin Georgescu. Influencerii, plătiți de o companie sud-africană sau prin platforma FameUp

Michel Barnier, premierul Franței: „Chiar dacă preferați să părăsiți sala, sunt convins că misiunea noastră comună dincolo de diferențele de partid este să slujim Franța și pe poporul francez. De acum înainte, doamnelor și domnilor, toată lumea trebuie să-și asume responsabilitățile. Eu mi le asum pe ale mele.”

Deși sunt dușmani înverșunați, Noul Front Popular de stânga și Reunirea Națională de extremă-dreapta au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva cabinetului condus de Barnier.

Franţa intră în criză politică, după răsturnarea guvernului Barnier în parlament

Deputaţii francezi au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franţa din 1962 şi sporind incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene, transmite France Presse.

După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională - camera inferioară a parlamentului francez - şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.

Acesta este acum obligat să îşi prezinte demisia şi pe cea a guvernului preşedintelui Emmanuel Macron. Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulenţă politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituţiei Franţei, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie, scrie DPA.

Niciunul dintre blocurile politice nu deţine majoritatea absolută în parlament, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să poată fi format un guvern mai puternic decât unul minoritar.

Barnier, un politician francez conservator veteran, cunoscut pentru faptul că a condus negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din bloc, a fost ales de Macron pentru a fi prim-ministru în septembrie. Barnier a preluat funcţia după săptămâni de incertitudine provocate de decizia lui Macron de a organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie şi iulie, în încercarea de a-şi consolida sprijinul.

Înfrângerea sa de miercuri era aşteptată şi a venit după ce alianţa de stânga Noul Front Popular (NFP) şi Adunarea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moţiuni de cenzură împotriva sa. Prima moţiune votată de parlamentari - şi cea care a dus la căderea guvernului - a venit din partea alianţei de stânga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.

Moţiunea a fost depusă după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului său pentru 2025 - care prevede creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor guvernamentale - fără aprobarea Parlamentului.

Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.
 

Articol recomandat de sport.ro
Dumitru Dragomir e convins! Stadionul care va lua numele lui Helmut Duckadam după dispariția portarului de legendă
Dumitru Dragomir e convins! Stadionul care va lua numele lui Helmut Duckadam după dispariția portarului de legendă
Citește și...
Criză politică în Franța. Guvernul Barnier, în pericol să cadă. „Măsuri profund nedrepte față de popor”
Criză politică în Franța. Guvernul Barnier, în pericol să cadă. „Măsuri profund nedrepte față de popor”

Franța se confruntă cu o criză politică acută, iar căderea guvernului minoritar este iminentă. Executivul Michel Barnier, instalat după alegerile anticipate din vară, este vizat de două moțiuni de cenzură.

Franța are un nou Guvern. Premierul francez Michel Barnier a declarat că guvernul său nu se află într-o situație de coabitare
Franța are un nou Guvern. Premierul francez Michel Barnier a declarat că guvernul său nu se află într-o situație de coabitare

Premierul francez Michel Barnier a declarat că guvernul său nu se află într-o situație de „coabitare”, după ce și-a alcătuit noul cabinet de centru-dreapta.

S-a anunțat noul guvern din Franța. La vremuri noi, tot noi
S-a anunțat noul guvern din Franța. La vremuri noi, tot noi

Noul guvern din Franța, sub conducerea lui Michel Barnier, a fost anunțat sâmbătă seara, după săptamâni de tergiversări. Prima sarcină a guvernului francez este adoptarea bugetului.

Recomandări
Ce e și ce nu e „suveranismul”, cât de special e cel românesc, de ce aduce voturi și când poate deveni periculos - Interviu
Ce e și ce nu e „suveranismul”, cât de special e cel românesc, de ce aduce voturi și când poate deveni periculos - Interviu

Vă invităm la un dialog eveniment cu profesorul Alexandru Gussi, în care temele abordate sunt de la suveranism la naționalism, criza reprezentativității în democrații și la beneficiile apartenenței la entități precum UE și NATO.

Elena Lasconi, după desecretizarea datelor din CSAT: „Putea să se întâmple mai devreme un pic, nu cred că au aflat doar acum”
Elena Lasconi, după desecretizarea datelor din CSAT: „Putea să se întâmple mai devreme un pic, nu cred că au aflat doar acum”

Candidatul USR la alegerile prezidenţiale, Elena Lasconi, atrage atenţia, după desecretizarea documentelor prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) privind campania pe TikTok a lui Călin Georgescu.

Călin Georgescu: Desecretizarea documentelor CSAT este o disperare masivă a sistemului
Călin Georgescu: Desecretizarea documentelor CSAT este o disperare masivă a sistemului

Desecretizarea documentelor Consiliului Suprem al Apărării Ţării (CSAT) este "o disperare masivă a sistemului" a declarat, miercuri, candidatul independent la prezidenţiale, Călin Georgescu.