Germania şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu privind noua strategie pentru centrale electrice
Germania a ajuns la un acord de principiu cu Comisia Europeană pentru construirea unor noi centrale electrice, vizând consolidarea securităţii energetice.
Berlinul intenţionează să lanseze în 2026 licitaţii pentru o capacitate totală de 12 gigawaţi (GW), cu accent pe centrale pe gaze naturale, a anunţat joi Ministerul Economiei.
Autorităţile germane descriu acordul ca fiind un element-cheie pentru asigurarea continuităţii alimentării cu energie electrică, într-o perioadă în care Germania îşi reduce rapid capacităţile pe cărbune şi nucleare, crescând dependenţa de surse regenerabile intermitente.
„Prin aceste licitaţii pe termen scurt punem bazele unei aprovizionări sigure cu energie electrică şi, implicit, ale competitivităţii industriei germane”, a declarat ministrul Economiei, Katherina Reiche.
Licitaţii pentru noi capacităţi şi rolul centralelor pe gaze
Potrivit planului, cea mai mare parte a noii capacităţi, aproximativ 10 GW, va trebui să poată produce electricitate pe perioade îndelungate, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic. Deşi strategia vizează în principal centrale pe gaze, Ministerul Economiei precizează că nu exclude alte tehnologii, atât timp cât acestea pot livra energie în bandă şi pot susţine reţeaua în perioadele de consum ridicat sau de producţie redusă din surse regenerabile.
Un element central al strategiei este tranziţia treptată către hidrogen. Centralele care vor fi construite în cadrul acestui program trebuie să fie capabile să funcţioneze cu hidrogen cel târziu până în 2045, anul în care Germania şi-a propus să atingă neutralitatea climatică.
Autorităţile subliniază că această cerinţă este aliniată obiectivelor climatice pe termen lung ale Uniunii Europene, dar permite utilizarea gazelor naturale ca soluţie de tranziţie în următoarele două decenii.
Aprobarea ajutoarelor de stat şi reacţia companiilor energetice
Cu toate acestea, strategia nu este încă definitivă. Berlinul a precizat că procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat nu au fost finalizate şi că planul va trebui să primească undă verde finală din partea Comisiei Europene înainte de a fi pus în aplicare. Acest aspect este esenţial, întrucât schema de sprijin financiar pentru noile centrale trebuie să respecte regulile europene privind concurenţa şi subvenţiile publice.
Marile companii energetice germane urmăresc de mult timp clarificarea cadrului de reglementare. Grupuri precum RWE, Uniper şi EnBW au semnalat că sunt pregătite să investească în noi capacităţi, dar doar în condiţiile în care regulile permit o operare profitabilă pe termen lung.
Directorul general al Uniper, Michael Lewis, a salutat acordul cu Bruxelles-ul, calificându-l drept „un pas urgent şi necesar pentru a face tranziţia energetică din Germania mai eficientă din punct de vedere al costurilor şi mai pragmatică”.
El a subliniat că flexibilitatea în ceea ce priveşte momentul trecerii la hidrogen va permite operatorilor să ia decizii economice realiste.
Ministerul Economiei a mai anunţat că strategia prevede licitaţii suplimentare pentru noi capacităţi în 2027 şi în perioada 2029–2030, toate centralele rezultate urmând să fie disponibile cel târziu în 2031. Acest calendar reflectă presiunea tot mai mare asupra sistemului energetic german, pe măsură ce capacităţile pe cărbune sunt retrase, iar cererea de electricitate este aşteptată să crească odată cu electrificarea industriei, transporturilor şi încălzirii.
Acordul de principiu cu Bruxelles-ul marchează astfel un moment important în politica energetică a Germaniei, indicând o abordare mai flexibilă a tranziţiei energetice, care combină obiectivele climatice cu necesitatea menţinerii securităţii energetice şi a competitivităţii economice.
Etichete: centrală electrică, germania, uniunea europeana,
