Experți: Decizia lui Donald Trump de a scoate SUA din Organizația Mondială a Sănătății va fi o ”greșeală strategică”

Trump, care va fi inaugurat pentru un al doilea mandat de președinte al SUA pe 20 ianuarie, a încercat, de asemenea, să se retragă din OMS în iulie 2020, la sfârșitul primei sale administrații.

Dar tăierea completă a legăturilor cu OMS nu a putut avea loc peste noapte, din cauza unei rezoluții de lungă durată a Congresului care cere președintelui să dea un preaviz de un an și să ramburseze orice obligații restante. Din cauza acestui calendar, alegerea lui Joe Biden la președinție în 2020, la doar câteva luni după decretul lui Trump, i-a permis democratului să revină asupra deciziei.

De data aceasta, mutarea probabilă a lui Trump nu se va confrunta cu astfel de bariere.

SUA sunt cel mai mare finanțator al OMS

Dacă SUA s-ar retrage din OMS, ar fi o lovitură majoră pentru bugetul organizației și pentru capacitatea acesteia de a coordona programele și politicile internaționale în domeniul sănătății - notează Deutsche Welle.

Citește și

Unul dintre cei mai importanți oameni ai Forumului de la Davos avertizează: „Capitalismul pierde încrederea publicului”

OMS este o agenție a Organizației Națiunilor Unite formată din 196 de țări membre, care plătesc organizației prin așa-zisele "contribuții evaluate" - de fapt, o taxă de membru - pe baza PIB-ului și a cifrelor populației într-un ciclu de finanțare de doi ani.

SUA reprezintă aproape un sfert din aceste fonduri, înaintea Chinei, Japoniei și Germaniei.

De asemenea, națiunile pot face contribuții voluntare, ceea ce face și SUA. În ciclul actual, SUA a contribuit deja cu aproape 1 miliard de dolari la bugetul OMS, însă aproximativ jumătate din finanțarea OMS provine de la organizații neguvernamentale.

De exemplu, sute de milioane au fost donate de Fundația Bill & Melinda Gates, ceea ce o plasează pe locul al doilea în topul celor mai mari contribuabili.

Contribuțiile direcționate de donatori sau "specificate" - în care donatorul dictează cum și unde sunt folosiți banii - reprezintă mai mult de 70% din bugetul total. Acest lucru reprezintă o problemă structurală profundă pentru funcționarea OMS, potrivit lui Gian Luca Burci, un fost avocat al OMS care lucrează acum ca specialist în dreptul global al sănătății la Geneva Graduate School. "Donatorii atașează o mulțime de condiții, astfel încât OMS devine foarte condusă de donatori", a declarat Burci pentru DW.

"Există multe probleme cărora SUA le acordă o mare importanță, indiferent de cine se află la Casa Albă, în special în ceea ce privește urgențele sanitare, pandemiile, focarele de boală, dar și obținerea de date despre ceea ce se întâmplă în interiorul țărilor." Pierderea principalului său contribuitor financiar ar lăsa OMS cu puține opțiuni pentru a compensa deficitul. Fie alte state membre ar trebui să își majoreze finanțarea, fie bugetul său operațional ar trebui să fie redus.

Ieșirea americanilor din OMS ar afecta și SUA

Relația dintre OMS și Donald Trump a început să se deterioreze în 2020, când acesta a acuzat OMS că este o "marionetă a Chinei", din cauza poziției organizației față de pandemia COVID-19.

"El continuă să țipe împotriva Chinei și spune că OMS este în buzunarul Chinei, că China o influențează", a declarat Lawrence Gostin, profesor de drept global al sănătății și director al Centrului de Colaborare al OMS privind Dreptul Sănătății Publice și Drepturile Omului de la Universitatea Georgetown, SUA.

El a mai declarat că ieșirea din OMS ar fi un "autogol" pentru SUA, care ar pierde "influența enormă" pe care o are în domeniul sănătății globale.

"Cred că ar fi profund negativ pentru interesele de securitate națională ale SUA. Ar deschide ușa Federației Ruse, Chinei și altora. Acest lucru ar putea fi valabil și cu BRICS: Africa de Sud, India, Mexic", a declarat Gostin pentru DW.

Părăsirea OMS ar crește riscurile de apariție a unor focare de boală

Retragerea ar face, de asemenea, lumea un loc mai puțin sănătos și sigur. Iar izolarea de comunitatea globală de sănătate ar pune SUA într-un dezavantaj al protecției în timpul focarelor sanitare.

"Există multe lucruri pe care Statele Unite le pot face singure, dar împiedicarea agenților patogeni noi să treacă granițele noastre pur și simplu nu este unul dintre ele", a spus Gostin.

Gostin subliniază preocupările actuale în jurul gripei aviare H5N1 care se află în prezent în SUA: "Nu vom avea acces la informațiile științifice de care avem nevoie pentru a putea lupta împotriva acestui fenomen, deoarece gripa aviară este un agent patogen care circulă la nivel mondial."

"OMS are un centru pentru gripă unde monitorizează toate tulpinile din întreaga lume. [Centrul american pentru controlul și prevenirea bolilor] este un partener foarte apropiat și folosim aceste date pentru a dezvolta vaccinuri și produse terapeutice. Am fi orbi", a mai spus Gostin.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu