Pe de altă parte, statele arabe se tem că raidurile aeriene comune – Statele Unite–Israel – vor destabiliza regiunea, care ar putea fi trasă într-un război extins.
Sanam Vakil, analist pentru securitate în Orientul Mijlociu: „Cred că nu ne putem aștepta la altceva decât la escaladare. Cred că președintele Trump, cu premierul Netanyahu de partea sa, au arătat limpede că aceasta nu este o operațiune militară pentru a presa Iranul să revină la masa negocierilor, ci un război pentru a forța schimbarea regimului Republicii Islamice a Iranului. Republica Islamică luptă pentru existența sa. Este un moment foarte periculos pentru regiune. Este clar acum că administrația Trump a urmat mai degrabă sfatul Israelului decât pe cele primite de la aliații arabi. Iar statele din zonă sunt îngrijorate că bombardamentele Americii și Israelului vor destabiliza regiunea și o vor atrage într-un război”.
Liderii arabi se tem că Iranul ar putea lovi, pe lângă ținte americane de pe teritoriul lor, și infrastructura energetică sau chiar ar putea închide Strâmtoarea Hormuz, prin care sunt transportate exporturile de petrol.
În cel mai grav scenariu, statul iranian s-ar putea prăbuși.
Nick Paton Walsh, jurnalist: „Este un pas extraordinar de îndrăzneț, pentru că sugerează că (Trump și Netanyahu) cred că orice ar urma după acest guvern autoritar actual va fi mai bun decât ceea ce există acum. Cred că s-ar putea să fie o evaluare aici că Iranul se află într-un moment extrem de vulnerabil, dar rămâne un semn uriaș de întrebare în privința a ce va urma. Sincer, cred că liderii din regiune vor fi profund îngrijorați dacă aceste lovituri se vor dovedi într-adevăr reușite.”
Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din St. Andrews: „Cu putere aeriană poți să ataci regimul actual, în unele cazuri foarte puternic, dar raidurile aeriene nu pot garanta că regimul va fi înlocuit sau cum va fi înlocuit. Asta se poate întâmpla doar cu cooperarea, am putea spune, a poporului iranian și, poate, a unor elemente din cadrul regimului. Dar nu este ceva ce SUA pot realiza singure.”
Sanam Vakil, analist pentru securitate în Orientul Mijlociu: „Nu-mi pot imagina cum iranienii să iasă în stradă să protesteze și să răstoarne guvernul în mijlocul războiului. Așa că mai trebuie să așteptăm săptămâni sau poate luni ca să vedem ce se întâmplă.”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit loviturile „extrem de îngrijorătoare”, îndemnând „toate părțile să dea dovadă de maximă reținere, să protejeze civilii și să respecte pe deplin dreptul internațional”.
„Izbucnirea unui război între Statele Unite, Israel și Iran are consecințe grave pentru pacea și securitatea internațională”, a avertizat și președintele Franței. Acesta a scris tot pe X că „escaladarea în curs este periculoasă pentru toți. Trebuie să se oprească”, a cerut Emmanuel Macron, chemând Iranul „să se angajeze cu bună-credință în negocieri pentru a pune capăt programelor sale nucleare și balistice, precum și activităților sale de destabilizare regională”.
La rândul lui, premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a transmis că țara sa „respinge acțiunea militară unilaterală a Statelor Unite și Israelului, care constituie o escaladare și contribuie la o ordine internațională mai incertă și mai ostilă”. El a declarat că Spania „respinge, de asemenea, acțiunile regimului iranian și ale Gărzii Revoluționare”, adăugând: „Nu ne putem permite un alt război prelungit și devastator în Orientul Mijlociu”.
În schimb, șeful guvernului canadian, Mark Carney, a declarat că țara sa „sprijină Statele Unite în acțiunea de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară și de a preveni ca regimul său să amenințe în continuare pacea și securitatea internațională”, scriind, de asemenea, că „Iranul este principala sursă de instabilitate și teroare în tot Orientul Mijlociu”.
