De la capturarea liderului Venezuelei la ordonarea expulzărilor în masă a imigranților, de la transformarea entităților guvernamentale cândva independente în simple instrumente de aprobare și până la demolarea aripii estice a Casei Albe pentru a construi o sală de bal, președintele Donald Trump și-a petrecut primul an în funcție încălcând normele politice și testând mecanismele instituționale de control și echilibru. Unele dintre ideile sale, considerate cândva neverosimile, dacă nu chiar fanteziste, sunt acum realitate. Dar sunt și alte lucruri pe care Trump nu le-a putut realiza, scrie agenția The Associated Press.
„Mi-am ținut toate promisiunile și (am făcut) multe altele”, a insistat Trump în timpul unui discurs ținut săptămâna aceasta la Detroit. Associated Press trece în revistă unele dintre cele mai șocante promisiuni și acțiuni ale sale:
Un nou Air Force One furnizat de Qatar – în curs de realizare
În luna mai, oficialii apărării americane au acceptat un avion de lux Boeing 747 din Qatar pentru ca Trump să îl folosească, în cele din urmă, ca Air Force One, ignorând problemele etice și juridice și chiar prevederile constituționale anti-mită. Avionul este modernizat în Texas pentru a îndeplini standardele de securitate și comunicații ale SUA, ceea ce va costa probabil aproximativ 400 de milioane de dolari, potrivit Forțelor Aeriene. Experții externi estimează că, în cele din urmă, costurile ar putea ajunge la 1 miliard de dolari. În ciuda afirmațiilor lui Trump că lucrările vor fi finalizate în șase luni, este posibil ca acestea să nu fie terminate până după ce va părăsi funcția, în ianuarie 2029.
Anexarea Groenlandei – o amenințare crescândă
După înlăturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către armata americană, Trump și-a reînnoit apelurile de a prelua controlul asupra teritoriului semi-autonom danez, insistând că Statele Unite vor „avea” Groenlanda „într-un fel sau altul”. Președintele l-a numit pe guvernatorul Jeff Landry, republican din Louisiana, în funcția de trimis special al SUA pentru Groenlanda, făcând referire la achiziția Louisianei de la Franța din 1803, care a dublat suprafața SUA. Danemarca afirmă că nu va ceda cea mai mare insulă din lume și avertizează că orice invazie ar putea avea implicații geopolitice, având în vedere că este un aliat NATO.
Ancheta asupra mașinii automate de semnat a predecesorului său
Trump a încercat să-și denigreze predecesorul, Joe Biden, acuzându-l pe democrat că s-a bazat excesiv pe autopen (instrument de semnare automată) pentru a semna grațierile prezidențiale, legislația și alte documente importante, în ciuda faptului că Trump și alți președinți au folosit, de asemenea, acest instrument. În octombrie, o comisie a Camerei Reprezentanților, controlată de Partidul Republican, a publicat un raport în care susține că administrația Biden a utilizat în mod abuziv autopenul. Departamentul de Justiție al lui Trump anchetează acest caz.
Redeschiderea Alcatraz
Președintele a declarat că dorește să redeschidă o versiune „extinsă și reconstruită” a Alcatraz, celebra închisoare din Golful San Francisco, închisă de peste șase decenii, pentru a găzdui imigranții reținuți. William K. Marshall III, directorul Biroului Penitenciarelor, a vizitat insula în iulie. Agenția sa a anunțat că inginerii și proiectanții elaborează concepte de proiectare, bugete preliminare și modele logistice.
Ipoteci pe 50 de ani
Trump a vorbit pe rețelele sociale despre extinderea perioadei de rambursare a creditelor ipotecare tradiționale de la 30 la 50 de ani, sugerând că acest lucru ar putea atenua îngrijorările legate de accesibilitatea locuințelor. Economiștii spun că această schimbare ar face mai dificilă acumularea de avere prin proprietatea unei locuințe. Casa Albă s-a angajat să promoveze această schimbare, însă, de atunci, oficialii nu au făcut progrese semnificative. Trump a căutat în schimb să reducă ratele ipotecare prin achiziționarea de către guvernul federal a unor obligațiuni ipotecare în valoare de 200 de miliarde de dolari.
În căutarea unui al treilea mandat
Trump s-a jucat frecvent cu ideea unui al treilea mandat, în ciuda faptului că Constituția americană prevede că nimeni nu poate fi ales președinte „de mai mult de două ori”. El a recunoscut în octombrie: „Aș spune că, dacă o citiți, este destul de clar că nu am voie să candidez. Păcat”. Șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, a declarat, de asemenea, pentru Vanity Fair, că Trump „știe că nu poate candida din nou”. Cu toate acestea, Trump a meditat luna aceasta: „Nu am voie să candidez? Nu sunt sigur” și a sugerat că ar putea exista „o mișcare constituțională” pentru a face acest lucru posibil.
Transformarea Canadei în al 51-lea stat s-a estompat
În ciuda faptului că este o idee exagerată, Trump a vorbit despre transformarea vecinului nordic al Americii în „Marele Stat al Canadei” încă dinainte de începerea celui de-al doilea mandat. Prim-ministrul canadian Mark Carney l-a asigurat pe Trump, în timpul unei vizite la Casa Albă, că țara sa „nu va fi niciodată de vânzare”. Carney a sugerat în iunie că Trump și-a pierdut interesul. Trump a continuat însă să aducă în discuție această idee, inclusiv în timpul unui discurs ținut în septembrie în fața personalului militar din Virginia.
Musk în administrație
Trump a sugerat în februarie că miliardarul Elon Musk, pe care l-a adus inițial în administrație ca principală mână dreaptă pentru a reduce aparatul federal, va vizita Fort Knox din Kentucky pentru a se asigura că rezervele de aur ale SUA se află încă acolo. Președintele a sugerat chiar că ar putea să-l însoțească. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat, iar Musk a părăsit între timp administrația.
Trimiterea a mii de migranți la Guantanamo
Președintele a promis că va trimite până la 30.000 dintre „cei mai periculoși străini infractori” într-o închisoare a Marinei SUA din Cuba, iar între februarie și iunie aproximativ 500 de imigranți au fost deținuți acolo. Ulterior, cifrele au scăzut și, uneori, au ajuns la zero. Cazarea imigranților la Guantanamo este mai costisitoare decât în centrele de detenție tradiționale, iar acest lucru a atras contestări legale.
Fâșia Gaza ca stațiune la Marea Mediterană
Trump a sugerat în repetate rânduri că SUA ar prelua controlul asupra Fâșiei Gaza, devastată de război, și ar muta palestinienii care locuiesc acolo, iar dezvoltatorii americani ar putea transforma zona într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu”, după războiul dintre Israel și Hamas. Reconstrucția Gazei este o chestiune-cheie în contextul armistițiului negociat de administrația Trump, însă țările arabe au respins ideea ca aceasta să devină o stațiune de vacanță. Trump nu mai menționează acest lucru.
Verificarea veniturilor din tarife
Președintele afirmă că tarifele sale ar putea genera venituri suficiente pentru ca majoritatea americanilor să primească plăți de 2.000 de dolari. El s-a angajat însă să cheltuiască aceiași bani pentru acoperirea deficitului creat de reducerile fiscale, reducerea datoriei naționale, menținerea unui program nutrițional-cheie pentru mamele și copiii cu venituri mici, finanțat în timpul shutdown-ului de anul trecut, ajutorarea fermierilor și suplimentarea cheltuielilor de apărare pentru 2027.
SUA au colectat aproximativ 289 de miliarde de dolari din veniturile din tarife anul trecut, o sumă mult sub costul cecurilor de rambursare, chiar și fără celelalte alocări promise. Trump a promis, de asemenea, că reducerea dimensiunii guvernului federal le va oferi americanilor cecuri de rambursare, dar acestea nu s-au materializat niciodată.
Eliminarea impozitului federal pe venit
Trump a afirmat în repetate rânduri că tarifele vamale ridicate „vor fi suficiente pentru a elimina complet impozitul pe venit”, sugerând că SUA se aflau într-o situație mai bună în perioada „Gilded Age”, când nu exista impozit pe venit, iar veniturile federale proveneau în mare parte din tarife vamale. „Dacă ne întoarcem în anii 1800, în 1887”, a spus el vineri, „aveam bani, atât de mulți bani, încât nu știam ce să facem cu ei”. În ultima vreme, administrația sa a promovat mai des modul în care legea sa privind impozitele și cheltuielile ar putea reduce facturile fiscale din 2026 pentru mulți americani.
Schimbarea regulilor de începere a meciurilor din NFL
Trump urăște „dynamic kickoff”, o nouă regulă de lovitură de start în NFL, introdusă pentru a reduce accidentările, în special comoțiile cerebrale, numind-o o ofensă „umilitoare” și „lipsită de farmec tradițional” la adresa „fastului” fotbalului american. În noiembrie, Trump a sugerat că NFL „nu are dreptul să facă asta jocului”, recunoscând totodată că nu crede că regulile se vor schimba.
Reintroducerea Departamentului de Război
Trump a semnat în septembrie un decret prezidențial prin care se propune redenumirea Departamentului Apărării în Departamentul de Război. Pentru ca această schimbare să devină legală, este necesară adoptarea unei legi de către Congres.
Redenumirea Centrului Kennedy
Consiliul de administrație al Centrului John F. Kennedy pentru Arte Performative, format din loialiști ai lui Trump, a votat în decembrie să adauge numele lui Trump celei mai importante săli de spectacole din Washington, denumită în memoria celui de-al 35-lea președinte al SUA. Măsura a dus la anularea unor spectacole și la intentarea unui proces. Centrul Kennedy este numit prin statut și ar avea nevoie de aprobarea Congresului pentru o schimbare legală.
Reducerea influenței Chinei asupra Canalului Panama
Trump a sugerat înainte de al doilea mandat că SUA ar putea prelua din nou controlul asupra Canalului Panama, pe motiv că Panama nu a reușit să limiteze influența Chinei asupra căii navigabile. Administrația sa a exercitat apoi presiuni asupra Chinei pentru ca operatorul portuar cu sediul în Hong Kong, care deține porturile de la ambele capete ale canalului, să vândă aceste participații unui consorțiu american, deși procesul a întâmpinat întârzieri. Panama s-a retras din programul de investiții „Belt and Road” al Chinei în America Latină, iar secretarul apărării, Pete Hegseth, a vizitat Panama în aprilie și a convenit să consolideze coordonarea în materie de securitate.
Cardurile de aur ale lui Trump
Președintele a anunțat în decembrie că așa-numitul „card de aur”, promis de mult timp, va fi pus în vânzare. Acesta oferă statut legal și o eventuală cale către cetățenia americană pentru persoanele fizice care plătesc 1 milion de dolari și pentru corporațiile care plătesc dublul acestei sume pentru fiecare angajat străin, plus o taxă inițială de 15.000 de dolari pentru acoperirea costurilor de verificare. Programul este menit să înlocuiască vizele EB-5, care ofereau rezidență permanentă în SUA în schimbul unei investiții de puțin peste 1 milion de dolari într-o afacere care crea cel puțin 10 locuri de muncă cu normă întreagă pentru angajați americani.
Sala de bal a Casei Albe
De la demolarea aripii estice, echipele de construcție au lucrat până noaptea târziu, grăbindu-se să finalizeze sala de bal imensă înainte de sfârșitul mandatului lui Trump. Președintele a declarat inițial că structura, care va fi mai mare decât Casa Albă însăși, va costa 200 de milioane de dolari, dar acum spune că va costa 400 de milioane de dolari. El a promis că va fi plătită de el însuși și de donatori privați. Casa Albă a publicat doar o listă parțială a celor care contribuie efectiv și a susținut că anumite părți ale planurilor proiectului sunt „strict secrete”.
Posibile acțiuni militare ale SUA în Columbia, Mexic și Iran
În urma operațiunii SUA în Venezuela, Trump l-a acuzat pe președintele columbian Gustavo Petro că „produce cocaină și o vinde Statelor Unite” și a spus că intervenția SUA în această țară „i se pare o idee bună”. Totuși, după o convorbire telefonică amicală cu Petro, Trump a sugerat că „situația drogurilor și alte neînțelegeri” au fost dezamorsate.
Trump susține însă că Mexicul este „condus” de carteluri de droguri și afirmă: „Trebuie să faci ceva cu Mexicul”.
De asemenea, el a avertizat Iranul că, dacă la protestele antiguvernamentale din această țară începe „să ucidă oameni așa cum a făcut în trecut”, atunci „va fi lovit foarte tare de Statele Unite”. Numărul morților s-a ridicat la mii, dar vineri Trump părea să renunțe la aceste amenințări.
Cuba se prăbușește
Trump a remarcat în repetate rânduri poziția slăbită a Cubei de când SUA l-au capturat pe Maduro, a cărui țară era un aliat important al insulei comuniste. Trump a spus că Havana „supraviețuiește doar datorită Venezuelei” și că este „pe punctul să cadă”, chiar și fără intervenția SUA. Haosul economic și social din Venezuela și înlăturarea lui Maduro au ridicat semne de întrebare cu privire la viitorul Cubei. Trump a sugerat, de asemenea, ca Havana să „încheie un acord, ÎNAINTE DE A FI PREA TÂRZIU”, fără a preciza ce ar presupune acest lucru.
Domul de Aur
Trump spune că dorește ca programul de apărare antirachetă Golden Dome (Domul de Aur), un sistem multistratificat în valoare de 175 de miliarde de dolari, care ar plasa pentru prima dată arme americane în spațiu, să fie pe deplin operațional până în ianuarie 2029. Oficialii din domeniul apărării spun că, mai probabil, până atunci va fi realizată doar o capacitate inițială a sistemului, incluzând componente terestre și spațiale capabile să detecteze și să oprească rachetele în diferite stadii ale atacului.
Vaccinuri mai puține la copii
O revizuire a liniilor directoare privind imunizarea copiilor din SUA a redus numărul bolilor împotriva cărora copiii ar trebui vaccinați de la 17 la 11. Noua listă de vaccinuri recomandate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor include vaccinurile împotriva poliomielitei și rujeolei, însă altele, precum vaccinurile împotriva hepatitei A și B și Covid, sunt recomandate în funcție de risc și de „deciziile clinice comune” dintre medici și părinți. Președintele Donald Trump a lăudat noua recomandare, spunând că este „bazată pe standardele de aur ale științei”. Academia Americană de Pediatrie a criticat însă recomandarea, descriind-o drept „periculoasă și inutilă”.
„Rush Hour 4”
Al patrulea episod al seriei de comedii polițiste „Rush Hour”, cu Chris Tucker și Jackie Chan în rolurile principale, va fi lansat în urma unei solicitări a lui Trump. Paramount, companie deținută în comun de David Ellison, fiul cofondatorului Oracle și megadonatorului lui Trump, Larry Ellison, va distribui filmul. Publicația Semafor a relatat că Trump i-a cerut lui Ellison să ajute la relansarea francizei. Warner Bros. a lansat primele trei filme „Rush Hour”, dar a renunțat la al patrulea după acuzațiile de hărțuire sexuală aduse regizorului Brett Ratner, care a realizat și un documentar despre prima-doamnă Melania Trump.