De ce Europa nu are încredere în planul lui Trump pentru Gaza. Temerile ascunse ale Bruxelles-ului față de Israel

Aceasta este opinia sinceră a diplomaților, politicienilor și oficialilor din Bruxelles, Londra și din alte părți, care sunt convinși că eforturile lor de a presiunea Israelul să accepte un armistițiu au dat roade și trebuie să continue.

După doi ani de război, mulți dintre ei se simt ușurați că ostaticii israelieni sunt liberi și că există în sfârșit speranță pentru pace. Însă, în declarațiile acordate POLITICO, unii și-au exprimat îndoielile cu privire la aspectele cheie ale inițiativei președintelui american și au afirmat că este prea devreme pentru a reduce presiunea diplomatică asupra guvernului israelian, mai ales că propriii lor alegători nu sunt încă pregătiți să treacă mai departe.

Oficialii europeni au cerut responsabilitate, justiție și un plan de reconstrucție bine finanțat pentru Gaza, în contextul semnării în Egipt a unui acord de încetare a focului care pune capăt războiului declanșat de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului. Aceștia au avertizat că presiunea asupra Israelului trebuie să continue pentru a asigura rezultate.

În ultimii doi ani, războiul din Gaza a divizat profund societățile europene și politica UE, alimentând protestele pro-palestiniene și o creștere a atacurilor antisemite. Liderii UE au blamat din ce în ce mai mult guvernul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu pentru ceea ce ei descriu ca fiind o „foamete provocată de om” în Gaza, rezultat al campaniei sale împotriva Hamas.

Citește și

Cum suportă SUA costul tarifelor impuse de Donald Trump. Ce arată primele analize economice

Franța lui Emmanuel Macron a condus o campanie pentru recunoașterea statului Palestina la o conferință specială a Națiunilor Unite luna trecută, întărind apelurile internaționale adresate Israelului de a înceta atacurile și de a permite ajutorului umanitar să ajungă în Gaza.

Comisia Europeană a propus o serie de sancțiuni și penalități menite să afecteze comerțul și cooperarea cu Israelul. În cele din urmă, cele 27 de țări membre ale UE s-au certat între ele și nu au putut ajunge la un acord privind introducerea măsurilor, deși planurile rămân în aer.

Certurile dintre țările europene vor continua probabil, întrucât UE analizează acum dacă să ridice amenințarea sancțiunilor.

Acordul de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor, intermediat de Donald Trump, a deschis o posibilă resetare a relațiilor dintre Israel și Uniunea Europeană. Noul ambasador israelian la UE a cerut ridicarea sancțiunilor și reluarea cooperării, însă oficialii europeni sunt precauți și spun că o revizuire va fi posibilă doar dacă situația umanitară din Gaza se îmbunătățește.

Liderii europeni insistă asupra necesității de justiție și responsabilitate, amintind distrugerea Gazei și moartea a circa 60.000 de civili. Germania analizează ridicarea restricțiilor la exportul de arme către Israel, în timp ce Franța și Marea Britanie consideră că este prea devreme pentru a reduce presiunea.

Uniunea Europeană dorește un rol activ în procesul de pace și reconstrucția Gazei, nu doar ca finanțator, ci și ca actor politic. Totuși, diviziunile interne și lipsa de influență au slăbit poziția blocului în regiune. Războiul din Gaza a accentuat polarizarea în Europa, alimentând proteste, atacuri antisemite și tensiuni politice interne.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"