Istoria de două decenii a conflictului din Afganistan. Cum a apărut și ce urmează

62207646
Getty

După 20 de ani de conflict, forțele străine ar fi trebuit să se retragă din Afganistan în urma unui acord între Statele Unite ale Americii și militanții talibani pe care i-au îndepărtat de la putere în 2001.

Vezi aici ultimele informații despre situația din Afganistan: LIVE UPDATE: Talibanii au intrat în capitala Kabul. Primul mesaj al președintelui afgan, după ce a fugit din țară

Conflictul a lăsat zecii de mii de morți în urmă și a dus la relocarea a milioane de oameni.

Dar în ultimele săptămâni foștii conducători ai țării au cucerit mai multe teritorii, soldații afgani ajungând acum să protejeze un guvern extrem de fragil, notează BBC.

Talibanii și-au luat un angajament pentru negocieri de pace, dar mulți se tem că un război civil este mult mai probabil.

Citește și
Tensiuni și ambiguitate: SUA evită să spună dacă vor trimite trupe în Iran, în timp ce operațiunea militară „avansează”
Tensiuni și ambiguitate: SUA evită să spună dacă vor trimite trupe în Iran, în timp ce operațiunea militară „avansează”

Joe Biden stabilise ca dată simbolică pentru retragerea completă a trupelor ziua de 11 septembrie 2021.

De ce au luptat SUA în Afganistan și de ce a durat atât de mult

 


În 2001, SUA s-au confruntat cu atacurile de la 11 septembrie în urma cărora au murit aproape 3.000 de oameni. Vinovați au fost găsiți grupul al-Qaeda și liderul său, Osama Bin Laden. Acesta se afla în Afganistan și era sub protecția talibanilor, islamiștii care erau la putere din 1996.

Atunci când talibanii au refuzat să îl predea pe Bin Laden, SUA au intervenit militar în țară, îndepărtându-i rapid de la putere și promitând să sprijine democrația și să elimine amenințarea teroristă.

Aliații NATO s-au alăturat SUA și un nou guvern afgan a preluat conducerea în 2004, însă atacurile soldate cu morți ale talibanilor au continuat. Fostul președinte american Barack Obama a crescut numărul trupelor în 2009, ceea ce a dus la încetinirea acțiunilor talibanilor, dar pentru scurt timp.

În 2014, forțele internaționale ale NATO și-au încheiat misiunea, lăsând reponsanbilitatea pentru securitate pe umerii armatei afgane.

Acest lucru a oferit un impuls talibanilor, care au pretins teritoriu.

Apoi, au început negocierile de pace dintre SUA și talibani. Guvernul afgan nu s-a implicat, iar acordul privind retragerea trupelor a venit în februarie 2020.

Însă acordul nu a oprit atacurile talibanilor, iar numărul zonelor controlate de ei a crescut. 

Cine sunt talibanii

 


Talibanii au apărut în timpul războiul civil care a urmat retragerii trupelor sovietice în 1989, jurând să lupte împotriva corupției și să îmbunătățească securitatea din zonă.

„Taliban” este termenul utilizat pentru o persoană care aparține unei mișcări musulmane sunnite și fundamentaliste, răspândite în Pakistan și mai ales în Afghanistan.

Ulterior, talibanii au început să aplice propria versiune a legii islamice și să introducă pedepse brutale. Bărbații erau obligați să își lase barba să crească, iar femeile să poarte burka ce acoperă tot corpul. În plus, televiziunea, muzica și cinematografele au fost interzise. 

Câți oameni au murit în decursul celor două decenii de conflict

 

Nu este clar numărul victimelor conflictului. Conform statisticilor Universității Brown, pierderile forțelor de securitate afgane ar fi de 69.000 de oameni, iar numărul de civili și de militanți uciși ar fi de 51.000 de fiecare parte.

Din 2001 până acum, din partea forțelor coaliției au murit 3.000 de soldați, majoritatea americani. De asemenea, peste 20.000 de soldați au fost răniți. 

România, parte la acest conflict

 

În anul 2002, a fost dislocat în teatrul de operaţii Afganistan primul batalion de infanterie românesc. Înainte cu un an, în 2001, plecaseră primele efective de militari români, adică un pluton de poliţie militară, o aeronavă C130 Hercules şi ofiţeri delegătură.

În total, peste 32.000 de militari ai Armatei României au fost în Afganistan În acest timp, 27 de militari români au murit în acţiuni de luptă și peste 200 au fost răniţi.

Ce ar putea urma?

 

În Afganistan, talibanii preiau controlul, duminică, asupra capitalei Kabul. Iniţial, poziţionaţi la punctele de intrare în capitală, în aşteptarea transferului paşnic al puterii, talibanii au intrat, ulterior, în oraş „ca să prevină haosul şi jafurile”, după cum au anunțat reprezentanţii lor.

După negocieri purtate chiar în palatul prezidenţial, şeful statului afgan a părăsit deja ţara. În tot acest timp, ambasadele occidentale îşi evacuează de urgenţă cetăţenii, iar Europa anticipează un val masiv de refugiaţi din Afganistan.

În timp ce în Kabul răsunau focuri de mitralieră, oficialii guvernului se încăpăţânau să jure că totul e sub control. De cealalt[ parte, talibanii susțin că au preluat controlul asupra palatului prezidenţial afgan, după cum au declarat doi comandanţi ai acestora, pentru Reuters, notează Alarabiya.net.

Una dintre principalele temeri ale liderilor occidentali este că țara va deveni, din nou, un teren de antrenament pentru acțiuni teroriste. Însă oficialii talibani insistă că vor repecta pe deplin acordul și vor împiedica orice grup să folosească pământul afgan ca bază pentru atacuri împotriva SUA și a aliaților săi.

Ei spun că vor doar să impună un „guvern islamic” și nu vor reprezenta o amenințare pentru nicio altă țară.

Articol recomandat de sport.ro
Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale
Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale
Citește și...
Tensiuni și ambiguitate: SUA evită să spună dacă vor trimite trupe în Iran, în timp ce operațiunea militară „avansează”
Tensiuni și ambiguitate: SUA evită să spună dacă vor trimite trupe în Iran, în timp ce operațiunea militară „avansează”

După încheierea briefingului de la Casa Albă, corespondentul Sky News SUA, David Blevins, spune că nu crede că a mai văzut-o vreodată pe purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, Karoline Leavitt, evitând atât de multe întrebări.

Adunarea Generală a ONU declară traficul de sclavi drept ”cea mai gravă crimă împotriva umanităţii”
Adunarea Generală a ONU declară traficul de sclavi drept ”cea mai gravă crimă împotriva umanităţii”

Adunarea Generală a ONU a proclamat miercuri, printr-o rezoluţie, comerţul cu sclavi africani drept 'cea mai gravă crimă împotriva umanităţii', în urma unei lupte duse de Ghana, care speră să deschidă astfel calea pentru scuze şi justiţie, relatează AFP.

Misterul arsenalului persan. Iranul are ”orașe subterane de rachete”, SUA cheltuiesc 1 miliard de dolari pe zi de război
Misterul arsenalului persan. Iranul are ”orașe subterane de rachete”, SUA cheltuiesc 1 miliard de dolari pe zi de război

Donald Trump și Benjamin Netanyahu spuneau încă din prima zi de război că arsenalul de rachete al Teheranului a fost „distrus”, însă Iranul continuă să atace. Câte rachete și drone mai există și cât de repede își poate reconstrui Iranul arsenalul?

Recomandări
Criza carburanților, în continuare fără soluție. Sindicaliștii cer scăderi de taxe, sunt tensiuni în coaliție
Criza carburanților, în continuare fără soluție. Sindicaliștii cer scăderi de taxe, sunt tensiuni în coaliție

Guvernul a amânat, din nou, declararea stării de criză pe piața carburanților. Ordonanța a fost dezbătută miercuri cu patronatele, dar sindicatele au refuzat să participe la întâlnirea de la Palatul Victoria. 

Iran respinge planul de pace și transmite că va decide singur finalul războiului. Trump insistă: „Își doresc mult un acord”
Iran respinge planul de pace și transmite că va decide singur finalul războiului. Trump insistă: „Își doresc mult un acord”

Iranul a respins un plan de pace transmis de președintele Trump ca fiind „extrem de radical și excesiv". 

Estimare oficială: Ce profit suplimentar are bugetul statului la fiecare litru de carburant în contextul crizei țițeiului
Estimare oficială: Ce profit suplimentar are bugetul statului la fiecare litru de carburant în contextul crizei țițeiului

După întâlnirea cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a discutat posibilitatea reducerii TVA-ului la carburanți pentru a diminua efectele resimțite de populație.