Cum s-au îmbogățit jihadiștii din vânzarea de copii
Mii de bărbați yazidiți au fost uciși de gruparea Stat Islamic, în timp ce numeroși copii au fost răpiți și vânduți ca sclavi, după ce jihadiștii au ajuns în provincia Sinjar din nordul Irakului, în august 2014.
Trei ani mai târziu, negoțul cu sclavi continuă, chiar dacă influența grupării jihadiste a început să scadă.
Săptămâna asta, orașul sirian Raqqa, considerat capitala jihadiștilor din Siria, a fost eliberat. Cu toate acestea, Departamentul pentru salvarea persoanelor răpite din cadrul Guvernului Regional din Kurdistan estimează că peste 3.000 de copii și femei sunt încă prizonieri.
Alții, care au reușit să scape, au picat în mâinile unor persoane care vânează recompense. Din acest motiv, doar jumătate dintre yazidiții luați prizonieri au fost eliberați.
Un copil de patru ani, cumpărat să fie servitor
Una dintre victime este Lazem, un copil de patru ani. Membru al comunității yazidite din Irak, băiețelul a fost răpit de lângă familie când era bebeluș.
Câțiva ani mai târziu, el a ajuns să fie siguranță și reunit cu tatăl său, Quassem Abdu Ali, însă el nu a scos încă niciun cuvânt, potrivit unui reportaj realizat de CNN.
Separat de părinți, Lazem a crescut învățând turkmenă și turcă, limbile vorbite de răpitorii Stat Islamic, în loc de kurmanji, dialectul kurd vorbit de comunitatea sa. După ce a fost răpit, Lazem a fost trimis la Tal Afar și apoi în Turcia, însă nu se cunosc multe detalii despre cum a ajuns acolo sau despre viața în captivitate.
Mai întâi, el a fost cumpărat de soția unui comandant ISIS, care nu avea un fiu. În casa „posesoarei” sale, Lazem ar fi lucrat ca servitor. El spune că femeia era drăguță, însă copilul a refuzat să vorbească despre următoarea sa stăpână.
Stăpânii îl strigau „Ghulam”, adică „băiete”, potrivit autorităților care s-au ocupat de salvarea copilului. Până când a revenit în sânul familiei, Lazem a crezut că numele său este „băiete”, mai precizează sursa citată.
Ca să fie reunit cu copilul său, tatăl lui Lazem a fost obligat să prezinte un test de paternitate. Astfel, Abdu Ali a avut de așteptat două luni până când și-a putut îmbrățișa fiul din nou.
„Nu voiau să creadă că e fiul meu. M-au întrebat cum se face că fiul meu vorbește turcă și eu nu și mi-au spus că e imposibil să fie fiul meu”, a declarat tatăl, pentru CNN.
Copilul a rămas cu un tic nervos, astfel că, de fiecare dată când cineva i se adresează, el își atinge părul, încercând să își ascundă o cicatrice de pe frunte, însă refuză să spună cum de s-a ales cu ea.
Băiatul antrenat să fie luptător jihadist
Și Marwan, în vârstă de 11 ani, a fost răpit de gruparea Stat Islamic în august 2014, în timpul unui atac al jihadiștilor asupra yazidiților din muntele Sinjar.
Băiețelul a fost cumpărat și vândut de 11 ori, iar majoritatea timpului l-a petrecut în Raqqa, declarată de ISIS drept capitală a califatului. Marwan a fost atât servitor, cât și soldat, și a fost educat în spiritul islamului radical. Răpitorii săi l-au trimis pe linia de front, o practică obișnuită atunci când vine vorba despre copiii luptători yazidiți.
„ISIS m-a învâțat cum să folosesc un pistol, o grenadă, un lansator de rachetă”, mărturisește Marwan.
Abdullah Shrem, responsabil cu coordonarea operațiunii de salvare a lui Marwan, spune că băiețelul a fost folosit atât ca servitor, cât și ca soldat pe front, pentru că „viața lui nu contează pentru jihadiști”.
Reuniunea cu mama sa a fost una emoționantă, scrie CNN. „Nu am putut dormi toată noaptea”, a mărturisit mama copilului, care a fost ținută ca sclavă sexuală.
Pe de altă parte, fratele și tatăl lui Marwan nu au fost la fel de norocoși, ei fiind încă prizonieri.
Milioane de dolari, pentru răscumpărarea yazidiților
Guvernul Regional din Kurdistan, care controlează regiunile kurde din nordul Irakului, precizează că a cheltuit milioane de dolari pentru eliberarea sclavilor yazidiți.
Comerțul cu sclavi yazidiți a început în bazaruri în care femeile, copiii și bătrânii sunt vânduți pentru diferite servicii. Afacerea se dovedește a fi încă foarte profitabilă. Pe măsură ce sclavii trec de la un stăpân la altul, răpitorii se îmbogățesc, iar cererea lor pe piață crește și, odată cu cererea, se ridică și valoarea recompensei cerute.
Chiar și dacă reușesc să scape, mulți dintre ei pică în mâinile unor vânători de recompense.
